Banca Națională a Ungariei a decis să păstreze dobânda de referință la 6,5%, același nivel cu cel din România, pentru a susține forintul. Aceasta este cea mai ridicată dobândă din Uniunea Europeană. Deși inflația se apropie de ținta de 3%, deprecierea forintului a determinat banca să renunțe la relaxarea politicii monetare. În ultimele luni, forintul s-a depreciat cu 2,3% față de euro, iar traderii așteaptă indicii privind eventuale măsuri suplimentare de înăsprire a politicii monetare, în contextul incertitudinilor economice globale și a recesiunii persistente din Ungaria.
Salariul mediu net din România a ajuns să fie comparabil cu cel din Ungaria, datorită fluctuațiilor valutare. Deși România a pornit de la o situație economică defavorizată în 1989, dezvoltarea sa a accelerat, iar în prezent salariul mediu net românesc este de 5.228 de lei (aproximativ 1.050 de euro). În Ungaria, salariul mediu net este de 433.000 de forinți (aproximativ 1.060 de euro). Schimbările recente în cursul de schimb al forintului au dus la o mică diferență între cele două salarii, România beneficiind de o stabilitate mai mare a leului. Astfel, salariile din cele două țări au devenit din ce în ce mai apropiate, iar România a reușit să reducă distanța față de Ungaria.
Victoria lui Trump la alegerile din SUA ar putea amplifica problemele economice ale Ungariei. Forintul, deja slăbit de deciziile recente ale Băncii Naționale, a atins un nivel critic, iar analiștii avertizează că majorarea tarifelor pentru produsele importate din China și Europa ar putea duce la noi căderi. Roger Mark, analist la Ninety One, subliniază că forintul ar putea fi afectat grav, având în vedere dependența economiei ungare de sectorul auto european. Guvernul Orban, confruntat cu o economie slabă, a presat Banca Națională să reducă dobânda de referință, ceea ce ar putea genera inflație crescută și instabilitate monetară. Economiștii de la Barclays anticipează că forintul va rămâne sub presiune din cauza riscurilor comerciale și a situației economice fragile.
