Prețurile la floarea-soarelui ar putea să crească din nou! Iurie Rija, directorul Asociației Agrocereale din Republica Moldova, a semnalat că, deși prețurile de achiziție pentru floarea-soarelui în Ucraina au scăzut recent, există riscuri de creștere viitoare. Aceasta se datorează fluctuațiilor cererii și ofertei pe piața regională, dar și posibilelor escaladări ale conflictului din Ucraina. În prezent, prețurile pentru floarea-soarelui cu un conținut de ulei de 50% sunt între 26.500 și 27.200 UAH/tonă, iar oferta limitată a dus la creșterea prețului pentru floarea-soarelui cu acid oleic ridicat. De asemenea, prețurile uleiului de floarea-soarelui în porturile ucrainene au crescut, iar riscurile geopolitice pot influența semnificativ tendințele de preț în perioada următoare.
Se construiește o nouă fabrică de ulei de floarea-soarelui în județul Gorj! Președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Mihai Popescu, a anunțat semnarea contractului de finanțare pentru această investiție, care va beneficia de fonduri prin programul Investalim. Fabrica va fi amplasată la Țânțăreni, o zonă strategică datorită apropierii de producătorii de floarea-soarelui din județele Dolj și Olt. Concesiunea terenului de 12 hectare este deja realizată, iar investiția se va ridica la 244 de milioane de lei, din care 119 milioane vor proveni de la bugetul de stat. Proiectul promite crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economiei locale, având un ajutor de stat de 70%, cel mai mare din România.
Specialiștii au identificat floarea-soarelui ca fiind planta care a afectat grav fermierii români în 2024. Deși s-au cultivat 1,3 milioane de hectare, recolta a fost de doar 1,2 milioane de tone, cu 40% mai puțin decât anul precedent. Condițiile meteorologice extreme, incluzând seceta și valurile de căldură, au dus la o producție slabă, cea mai scăzută din Europa din 2015 până în prezent. În plus, Comisia Europeană estimează o scădere de 17% a producției totale de floarea-soarelui în UE, ceea ce va determina o creștere a prețului uleiului de floarea-soarelui.
România a avut o recoltă foarte slabă de floarea-soarelui în acest an. Deși fermierii au cultivat suprafețe record de 1,3 milioane de hectare, producția a fost de doar 1,2 milioane de tone, mult sub cele 2 milioane de tone din anul precedent. În Uniunea Europeană, producția totală s-a situat la cel mai scăzut nivel din 2015, cu o estimare de 8,1 milioane de tone, ceea ce reprezintă o scădere de 17% față de anul trecut. Cauzele principale ale acestor rezultate slabe sunt condițiile meteorologice nefavorabile, incluzând seceta din Est și ploile abundente din Vest. În Franța, se estimează o scădere a recoltei cu 14% față de 2023.
Cea mai mică recoltă de floarea-soarelui din ultimii 9 ani se înregistrează în 2024, cu o producție estimată de 8,1 milioane de tone la nivelul Uniunii Europene. Aceasta reprezintă o scădere de 17% față de anul precedent, în ciuda unei creșteri a suprafeței cultivate cu 4%, ajungând la 4,9 milioane de hectare. România se menține ca principal producător din UE, dar producția estimată de 1,2 milioane de tone este mult sub cele 2 milioane de tone din 2023. Condițiile meteorologice nefavorabile au dus la o reducere a randamentului cu 20%, ajungând la 1,67 tone pe hectar, cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani. De asemenea, ploile abundente din Franța și scăderea prognozată în Germania adaugă îngrijorări asupra recoltei.
Floarea-Soarelui devine mai rezistentă la secetă, datorită unui proiect internațional de cercetare desfășurat de specialiști români în colaborare cu colegi din Polonia, Belgia și Germania. Această plantă, apreciată pentru semințele sale, a fost îmbunătățită genetic printr-o bacterie naturală, ceea ce a condus la dezvoltarea unor rădăcini mai puternice, capabile să absoarbă apă din sol chiar și în condiții de secetă. Această inovație este esențială, având în vedere că aproximativ 2 milioane de hectare de culturi de Floarea-Soarelui au fost afectate de secetă în ultimii ani. Rezultatele sunt promițătoare, însă plantele trebuie testate suplimentar în condiții de cultură, conform Dr. Adrianei Aurori, coordonatorul proiectului de la USAMV Cluj.
Toamnele calde contribuie la proliferarea dăunătorilor de sol, în special prin intermediul samulastrei de floarea soarelui, care le oferă hrană și refugiu. În această perioadă, larvele buhei semănăturilor (Agrotis segetum) și viermii sârmă (Agriotes spp.) pot supraviețui și se pot dezvolta, chiar și în noiembrie, datorită temperaturilor ridicate. Măsurile preventive, cum ar fi distrugerea samulastrei și a buruienilor gazdă, devin esențiale pentru a limita infestarea. În plus, fermierii care adoptă lucrări minime ale solului riscă să nu deranjeze larvele, facilitând astfel supraviețuirea acestora. Este crucial ca agricultorii să monitorizeze atât culturile, cât și samulastra, pentru a preveni o infestare majoră în anii următori.
Rapița se menține în cerere, cu prețuri ce depășesc 1090 de euro/tonă datorită deficitului din Uniunea Europeană, conform expertului Cezar Gheorghe. De asemenea, floarea soarelui beneficiază de prețuri favorabile, fermierii putând vinde marfa cu peste 550 de dolari/tonă, în ciuda unei producții slabe în România. Cererea pentru floarea soarelui rămâne constantă, iar randamentul estimat este de 1,5 tone/hectar. Producția și prețurile sunt susținute de unitățile de procesare din țară și de exporturi, menținând astfel o piață stabilă pentru fermieri.
România se confruntă cu o scădere semnificativă a producției de porumb și floarea-soarelui, conform unei revizuiri recente a Comisiei Europene. Producția de porumb a fost ajustată la 3 tone la hectar, ceea ce reprezintă o scădere de 36% față de anul trecut și de 38% comparativ cu media ultimilor cinci ani. La floarea-soarelui, estimările indică o medie de doar 1,54 tone la hectar, cu 18% mai puțin decât anul anterior. Această situație plasează România pe locul doi în Uniunea Europeană la scăderile de producție, după Bulgaria. Condițiile meteorologice severe, inclusiv stresul hidric și inundațiile, au contribuit la aceste rezultate nefericite, afectând semănatul culturilor de iarnă și recoltarea. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a raportat că producția de porumb și floarea-soarelui este semnificativ mai mică comparativ cu anul trecut, punând în pericol poziția României ca lider în exporturile europene de cereale.
Prețul rapiței a atins 525 de euro pe tonă, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Această creștere este determinată de o recoltă considerabil mai mică în Uniunea Europeană, estimată la 17,15 milioane de tone, cu 2,6 milioane de tone mai puțin decât anul trecut. De asemenea, producția de floarea-soarelui este așteptată să scadă la 8,9 milioane de tone în 2024, ceea ce va accentua deficitul de rapiță. În plus, importurile din Ucraina sunt prognozate să fie mai reduse în acest an, ceea ce va limita oferta pe piață. Analiștii se așteaptă ca prețul rapiței să continue să crească, având în vedere cererea globală și condițiile economice actuale.
