Bugetul național al Franței se află sub presiune extremă, iar parlamentarii propun o măsură prin care cetățenii să lucreze o zi fără plată pentru a sprijini finanțele publice. Această propunere, care implică lucrul a șapte ore suplimentar pe an, a fost aprobată de Senatul francez și ar putea genera venituri de 2,5 miliarde de euro. Măsura vine în contextul unei coaliții fragile conduse de premierul Michel Barnier, care se confruntă cu provocări politice și economice. Critici din partea companiilor subliniază că această măsură ar putea crește costurile forței de muncă, deja printre cele mai ridicate din Europa, în timp ce ministrul de finanțe sugerează că francezii ar trebui să muncească mai mult pentru a spori contribuțiile sociale.
Grecia intenționează să obțină 11 miliarde de euro de pe piețele internaționale în 2024. Această decizie vine în urma îmbunătățirii ratingului său de către agențiile de evaluare și a stabilizării financiare. După ani de excludere de pe piețele financiare, Grecia a redobândit statutul de "investment grade" în 2023, ceea ce a atras investitori străini. Autoritățile de la Atena planifică împrumuturi nete de 8,5 miliarde de euro în 2025, aproape dublu față de 2024. Premierul Kyriakos Mitsotakis a anunțat că se va accelera rambursarea anticipată a unor împrumuturi pe termen lung, demonstrând încrederea în stabilitatea financiară a țării. Economia Greciei a crescut constant, cu prognoze favorabile pentru 2025 și 2026, depășind media zonei euro.
Ramona Tudor, director financiar contabil la Spitalul Municipal Medgidia, a declarat un apartament moștenit de 50 m2 și un credit de 43.000 lei la Banca Transilvania. În ultima declarație de avere, completată pe 24.05.2024, aceasta a raportat venituri de 96.961 lei de la spital și 100.000 lei ca administrator, în plus față de salariul soțului său de 3.297 lei. În declarația de interese, Tudor a menționat calitatea de membră în Sindicatul Sănătatea. Informațiile sunt publice și au fost obținute din surse oficiale, conform Legii 190 din 2018.
Partidele cu șanse la alegerile din acest an promit măsuri sociale ambițioase pentru a schimba România, dar aceste propuneri vin într-un context economic complicat, cu deficite de 8% din PIB. În fața acestei situații, măsurile anunțate ar necesita o creștere semnificativă a cheltuielilor publice sau o redistribuire a resurselor bugetare existente. Această abordare ridică întrebări despre sustenabilitatea pe termen lung a acestor promisiuni, având în vedere că nimeni nu este dispus să finanțeze deficite atât de mari pe termen lung.
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 6% în august 2024, atingând 540,5 milioane de lei în septembrie 2024. Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 11,73%, de la 174,8 milioane de lei la 154,3 milioane lei, în timp ce cele de peste 120 de zile au crescut cu 11,8%, ajungând la 339,4 milioane de lei. La bugetele locale, arieratele au crescut cu 7,2%, iar cele de peste 360 de zile au avansat cu 24,6%, de la 73,8 milioane lei la 92 milioane lei. În contrast, la capitolul „Buget de stat şi autonome”, arieratele au scăzut de la 48,3 milioane de lei la 45,2 milioane lei, cu o reducere de 6,42%.
Datoria publică a României a ajuns la 886,9 miliarde de lei în august 2024, reprezentând 52,7% din PIB, cel mai ridicat nivel de până acum. De la începutul anului, guvernul Ciolacu a majorat datoria cu 102,6 miliarde de lei, iar deficitul bugetar se îndreaptă spre 8% din PIB, depășind estimările inițiale de 5,7%. Această creștere a datoriei publice, de la 372 miliarde de lei în 2019, este considerată o povară pentru finanțele publice, având în vedere că dobânzile depășesc veniturile din impozitul pe profit. Datoria în lei este de 426 miliarde de lei, iar cea în euro și dolari se ridică la 376,9 miliarde, respectiv 82,6 miliarde de lei.
Guvernul a revizuit necesarul brut de împrumut la 235 miliarde lei, o creștere cu 18 miliarde lei față de estimările anterioare. Această decizie este motivată de atingerea limitei de împrumuturi din octombrie, precum și de deficitul bugetar estimat la 7,9% din PIB, depășind prognoza anterioară de 6,9%. Suma revizuită va acoperi atât datoria scadentă, cât și deficitul bugetar, însă se preconizează că va fi necesară o nouă majorare până la finalul anului, având în vedere alegerile și posibila schimbare a executivului. În primele nouă luni ale anului, Guvernul a împrumutat 199,22 miliarde lei, reprezentând 92% din necesarul brut de finanțare inițial de 217 miliarde lei. În 2023, împrumuturile totale au ajuns la 203 miliarde lei, depășind estimările inițiale.
Ministerul Finanțelor a pus în transparență publică Planul bugetar pe termen mediu pentru 2025-2031, care vizează consolidarea sustenabilității finanțelor publice prin ajustarea deficitului bugetar de la 7,9% în 2024 la 2,5% în 2031. Planul preconizează un nou model de finanțe publice începând cu 2029, cu o concentrare pe asigurarea finanțării cheltuielilor curente din veniturile interne. De asemenea, se estimează o creștere a veniturilor bugetare de la 29,59% din PIB în 2024 la 31,12% în 2031, în contextul absorbției fondurilor europene de 76,7 miliarde euro. Provocările externe, inclusiv războiul din Ucraina, vor influența evoluția economică a României.
