Fermierul din Dolj a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru incendierea a 30 de hectare de grâu. Incidentul a avut loc în iulie 2022, când tânărul de 24 de ani a dat foc unei culturi aparținând Stațiunii de Cercetare Șimnic, în urma unor conflicte anterioare cu fermierii din zonă. După provocarea incendiului, a sunat la 112 pentru a solicita intervenția pompierilor, sperând că nu va fi suspectat. Instanța a decis, pe lângă pedeapsă, să-l oblige la plata prejudiciului de 177.228 lei și la prestarea a 120 de zile de muncă în folosul comunității. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată.
Fermierii care cultivă lucernă pot primi subvenții substanțiale prin intermediul APIA, suma totală ajungând la 463,821 euro/ha dacă sunt îndeplinite toate condițiile pentru plăți directe și sprijinul cuplat. Plățile directe includ sprijin de bază (96,3991 euro/ha), sprijin redistributiv (52,3478 euro/ha), sprijin pentru tinerii fermieri (42,4772 euro/ha), plăți pentru practici benefice mediului (69,7696 euro/ha) și eco-schemă pentru ferme mici (98,8000 euro/ha), cumulând 359,821 euro/ha. La acestea se adaugă sprijinul cuplat, estimat la 104 euro/ha. Plata avansului, reprezentând 70% din plăți, este în desfășurare, urmând ca plățile finale să înceapă din 2 decembrie. Sprijinul cuplat va fi achitat în mai 2025, conform termenelor legale.
Sumele alocate pentru ANT zootehnie în 2024 sunt semnificativ reduse față de anul trecut. Alocările pentru lapte de vacă, carne de vită și ovine au fost diminuate, ceea ce va afecta crescătorii de animale. Astfel, pentru ANTZ 7 (lapte de vacă), suma este de 16.671.700 euro, cu 1.852.300 euro mai puțin decât în 2023. ANTZ 8 (carne de vită) primește 70.062.300 euro, cu 7.784.700 euro mai puțin, iar ANTZ 9 (ovine și caprine) are o alocare de 35.158.050 euro, cu 3.906.450 euro mai puțin. Aceste plăți sunt esențiale pentru susținerea fermierilor, iar scăderile bugetare pot genera dificultăți în sectorul zootehnic.
Confuzia în programul Rabla pentru tractoare persistă, iar fermierii sunt din ce în ce mai nemulțumiți de lipsa de transparență și de criteriile neclare de înscriere. Procedura, care a fost modificată, nu permite fermierilor să-și depună singuri dosarul, ceea ce generează suspiciuni și frustrare. Dealerii de utilaje au preluat controlul înscrierilor, iar mulți fermieri nu știu cu cine să discute despre utilaje și dosare. Reprezentanții AFM nu au oferit clarificări, iar criticile aduse ghidului consultativ au dus la o neînțelegere generalizată a mecanismului de aplicare. Cu fiecare zi care trece, nemulțumirile cresc, iar fermierii se tem că programul, care ar putea fi benefic, se transformă într-un obstacol.
În primele nouă luni ale anului 2023, peste 120 de ferme din România au intrat în insolvență din cauza secetei severe, generând pierderi financiare semnificative pentru agricultori. Mulți fermieri, precum Samson Popescu din Timiș, care a raportat o pierdere de 200.000 de lei, și Constantin Buzatu, care a redus suprafața cultivată cu porumb, se confruntă cu dificultăți economice majore. Deși au primit despăgubiri de 100 de lei pe hectar, acestea sunt insuficiente pentru a acoperi costurile reale. Potrivit estimărilor, fermele în insolvență aveau bunuri de peste 300 de milioane de euro, iar fermierii se văd nevoiți să regândească strategiile de cultivare. Anul acesta, despăgubirile pentru secetă vor ajunge la maximum o mie de lei pe hectar, în funcție de gradul de calamitate.
Crescătorii de animale din România se confruntă cu dificultăți majore din cauza prețurilor mici la lapte. Iulian Siminic, un fermier din județul Botoșani, a declarat că vinde laptele la un preț de doar 2 lei pe litru, în timp ce în supermarketuri acesta ajunge la 10 lei. Aceasta situație este agravată de importurile masive de lapte, care constituie 60-70% din consumul național, și de creșterea costurilor pentru furaje. Siminic a subliniat că, în ciuda muncii grele, fermierii nu pot supraviețui în aceste condiții, iar numărul vacilor din asociația sa a scăzut drastic de la 12.000 la 8.000. Aceasta reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul zootehnic din România.
România se confruntă cu un deficit de 50.000 de ciobani în condițiile în care tot mai puțini tineri aleg această meserie. Fermierii din Timiș, județul cu cele mai multe oi din țară, au redus efectivele de animale din lipsă de forță de muncă. De exemplu, Ion Bratu a scăzut de la 1.500 la 600 de oi. Salariile oferite sunt de aproximativ 3.000 de lei, dar tinerii preferă să plece în străinătate, unde câștigă între 1.200 și 1.800 de euro. În încercarea de a compensa lipsa, unii fermieri recurg la angajarea muncitorilor din Asia, însă aceștia nu se adaptează condițiilor de muncă din România, mai ales în sezonul rece. Anul trecut, România a exportat 2,3 milioane de miei, generând venituri de aproape 300 de milioane de euro.
Strip-till oferă o soluție eficientă pentru controlul buruienilor în culturile de porumb. Acest sistem de prelucrare a solului permite cultivarea în benzi, îmbunătățind temperatura, drenajul și aerarea solului. Totuși, rămânerea resturilor vegetale pe suprafața solului poate duce la o creștere a presiunii de boli și a semințelor de buruieni. Controlul acestora se poate realiza prin metode mecanice și chimice, precum erbicidarea pre sau post-emergent. De asemenea, semănarea culturilor de acoperire sensibile la îngheț poate ajuta la gestionarea buruienilor, oferind beneficii suplimentare pentru sol și culturile viitoare. Specialiștii recomandă utilizarea unor culturi de acoperire precum ridichea furajeră sau hrișca, care contribuie la sechestrarea carbonului și pot fi recoltate la sfârșitul toamnei.
Fermierii din Dobrogea trăiesc o toamnă extraordinară datorită precipitațiilor record de 320 de litri pe metru pătrat. Raul Mărunțoiu, un fermier din județul Constanța, a declarat că această toamnă este cea mai bogată în precipitații pe care a văzut-o vreodată. Din 1 septembrie până pe 14 noiembrie, ploaia a fost distribuită uniform, cu 160 de litri în septembrie, 120 în octombrie și 40 în noiembrie. Mărunțoiu a subliniat că toate culturile de toamnă sunt răsărite, iar perspectivele pentru sezonul agricol sunt optimiste, fermierii fiind la zi cu plățile și cheltuielile.
O nouă ordonanță de urgență a fost publicată pentru micii fermieri! În Monitorul Oficial nr. 1125, pe 11 noiembrie, a fost adoptată Ordonanța de urgență nr. 128/2024, care modifică Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Aceasta introduce precompletarea declarației unice de către ANAF pentru veniturile agricole începând cu anul 2025, facilitând procesul de declarare. Astfel, fermierii vor beneficia de o cotă de impozitare de 10% aplicată veniturilor anuale stabilite pe baza normei anuale de venit. De asemenea, se prevăd măsuri pentru reducerea normei de venit în cazul pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile sau epizootii. Această modificare are scopul de a simplifica procedurile fiscale pentru agricultori și de a asigura o gestionare mai eficientă a veniturilor din activitățile agricole.