Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu, Yoav Gallant și Mohammed Deif; acuzațiile vizează crime împotriva umanității și crime de război în Fâșia Gaza. Ministrul olandez de externe a afirmat că Țările de Jos vor respecta aceste mandate, obligând astfel statele membre CPI să acționeze. Josep Borrell a subliniat că aceste decizii sunt juridice, nu politice, și afectează deplasările celor vizați în cele 124 de state membre. Israel contestă competența CPI, invocând dreptul de a investiga independent. Mandatele sunt legate de infracțiuni comise între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024, inclusiv expunerea civililor la foame.
CPI a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, acuzându-i de crime de război. Judecătorii Curții Penale Internaționale au decis în unanimitate să emită aceste mandate pe numele liderilor israelieni, în urma unor acuzații de crime împotriva umanității și crime de război, legate de acțiunile din Fâșia Gaza, în perioada conflictului cu Hamas. Mandatele sunt valabile în peste 120 de țări membre ale CPI, iar Netanyahu și Gallant ar putea fi arestați dacă călătoresc în aceste state. De asemenea, un mandat similar a fost emis și pentru Mohammed Deif, lider Hamas, care a fost declarat mort de Israel. Această decizie complică eforturile de negociere pentru o încetare a focului și ridică întrebări despre impactul său asupra relațiilor internaționale ale Israelului.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu, Yoav Gallant și Mohammed Deif, acuzați de crime împotriva umanității și crime de război. Mandatele sunt secrete pentru a proteja martorii, dar CPI consideră important ca victimele să fie informate. Reacția oficialilor israelieni a fost rapidă, ministrul de externe Gideon Saar afirmând că CPI a pierdut legitimitatea, catalogând ordinele ca fiind absurde. Procurorul CPI, Karim Khan, a cerut aceste măsuri în contextul conflictului din Gaza, unde bilanțul de morți a depășit 44.000, conform Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, și fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant, pe fondul acuzațiilor de crime de război în Fâșia Gaza. Decizia a fost luată de cei trei judecători ai CPI, care au susținut că acuzațiile formulate de procurorul Karim Khan sunt grave. Motivarea mandatelor este secretă pentru protejarea martorilor. De asemenea, CPI a respins contestația Israelului privind jurisdicția investigației. În aceeași zi, a fost emis un mandat pentru arestarea lui Mohammed Deif, lider al Hamas, în contextul escaladării violenței din regiune, care a dus la pierderi umane semnificative de ambele părți.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant. Aceste decizii vin în urma acuzațiilor de crime de război și împotriva umanității, în contextul conflictului din Fâșia Gaza. CPI a respins obiecțiile formulate de Israel, considerând că cei doi oficiali sunt principalii responsabili pentru acțiuni ilegale în timpul atacurilor din 7 octombrie 2023. Netanyahu a condamnat vehement aceste mandate, comparându-le cu acțiunile Hamas. De asemenea, CPI a emis mandate și pentru liderul Hamas, Mohammed Deif, și a mai solicitat anterior mandate pentru Yahya Sinwar, care a fost ucis.
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant în urma acuzațiilor de crime de război legate de conflictul din Gaza, inițiat după atacurile din 7 octombrie 2023. Aceste mandate, solicitate de procurorul Karim Ahmad Khan, marchează o premieră, fiind prima dată când CPI acționează împotriva liderilor unei țări democratice. Judecătorii CPI au decis în unanimitate că cei doi oficiali israelieni sunt responsabili pentru crime împotriva umanității și crime de război, iar arestarea lor ar putea fi efectuată în oricare dintre cele peste 120 de țări membre CPI.
SUA au blocat adoptarea unei rezoluții ONU care solicita încetarea focului în Gaza. În cadrul Consiliului de Securitate al ONU, adjunctul ambasadorului american, Robert Wood, a impus veto-ul, în ciuda susținerii unanime a celorlalte state membre. Rezoluția, propusă de cei zece membri nepermanenți, solicita o încetare imediată și necondiționată a focului, precum și eliberarea ostaticilor. Negocierile au fost tensionate, iar oficialii americani au subliniat că vor accepta o rezoluție care să includă explicit eliberarea ostaticilor. Această acțiune evidențiază poziția complexă a SUA în conflictul din Orientul Mijlociu.
Israelul se pregătește să instaleze o administrație militară în Fâșia Gaza. Potrivit Ynet, serviciile de securitate israeliene caută soluții pentru gestionarea asistenței umanitare în enclavă, în timp ce IDF își întărește pozițiile prin extinderea teritoriului cucerit. Discuțiile s-au intensificat pe fondul demiterii ministrului apărării Yoav Galant și a victoriei lui Donald Trump în SUA. Deși nu a fost luată o decizie clară privind viitorul postbelic al Fâșiei Gaza, guvernul israelian explorează opțiuni, inclusiv asigurarea nevoilor populației palestiniene și colaborarea cu organizațiile internaționale pentru livrarea de ajutoare. Transferul controlului către Autoritatea Palestiniană rămâne o soluție discutată, dar neacceptată de actuala conducere israeliană.
Atacul Hamas asupra Israelului a stârnit controverse în rândul clericilor palestinieni din Gaza. Suleiman Al-Dayya, un predicator influent, a afirmat că liderii musulmani ar trebui să evite conflictele dacă acestea aduc mai mult rău decât beneficii. Al-Dayya a subliniat că, în cazul în care daunele aduse vieții și religiei sunt mai mari decât câștigurile, războiul ar trebui evitat. În replică, un grup de clerici a apărat atacul ca fiind o datorie jihadistă, dar a recunoscut că momentul acestuia ar putea fi considerat greșit, având în vedere distrugerile ulterioare. Războiul a dus la pierderi masive de vieți și distrugeri în Gaza, iar opinia publică rămâne divizată în privința acțiunilor Hamas.
Israelul va oferi o recompensă de cinci milioane de dolari pentru fiecare ostatic eliberat din Gaza. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a anunțat această măsură în cadrul unui mesaj video, subliniind că recompensele vor fi acordate celor care contribuie la recuperarea ostaticilor. De asemenea, Netanyahu a afirmat că oricine îndrăznește să facă rău ostaticilor va fi considerat mort și că Israelul își va continua eforturile de a-i găsi pe toți ostaticii, atât vii, cât și morți. În urma atacului din 7 octombrie 2023, 97 de persoane sunt încă captive în Gaza, iar 34 au fost declarate decedate de către armată.