Roberto Vannacci, europarlamentar italian de extremă dreapta, a fost criticat de un site LGBTQ pentru mesajele sale xenofobe, având în vedere că este căsătorit cu o româncă. Site-ul Gayburg.com a subliniat inconsecvența dintre pozițiile sale anti-imigrație și relația sa cu Camelia Mihăilescu, sugerând că aceasta nu reflectă "aerul italian" pe care Vannacci îl promovează. În replică, Vannacci a acuzat presa de atacuri asupra familiei sale și a reafirmat că este mândru de soția sa română, insistând că poziția sa împotriva imigrației ilegale este susținută de date statistice. Vannacci, cunoscut pentru opiniile sale controversate, este anchetat pentru incitare la ură și fraudă. Cuplul are două fiice și Vannacci a avut întotdeauna legături strânse cu România, unde a studiat și a primit distincții.
Partidul de extremă dreapta AfD a cerut ca Donald Trump să vorbească în Parlamentul European. Aceștia susțin că un discurs al președintelui ales al SUA ar sublinia un "angajament puternic față de revigorarea" relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Scrisoarea a fost semnată de eurodeputați din AfD și grupul Europa Națiunilor Suverane. Deși nu au fost reacții oficiale din partea președintei PE, Roberta Metsola, echipa sa a menționat că analizează toate propunerile. În același timp, există temeri în rândul altor grupuri din PE cu privire la impactul victoriei lui Trump asupra relațiilor transatlantice, în special în contextul ajutorului militar pentru Ucraina și relațiile cu Rusia.
Proteste la Paris împotriva unei gale pro-Israel organizate de personalități de extremă dreapta. Demonstrațiile au avut loc înaintea unui meci important de fotbal pe stadionul național al Franței, unde echipa națională a Israelului va juca. Bezalel Smotrich, un susținător al Israelului, urma să participe la gala „Israelul este pentru totdeauna”, dar a anunțat că nu va merge, în urma criticilor. Protestatarii au denunțat gala ca fiind o „gală a urii” și au cerut interzicerea acesteia, în timp ce autoritățile au declarat că evenimentul nu prezintă o amenințare majoră la adresa ordinii publice.
Procurorii din Paris au cerut cinci ani de închisoare pentru Marine Le Pen, lidera extremei drepte, acuzată de deturnare de fonduri europene. În cadrul procesului, care implică 25 de persoane, inclusiv oficiali și angajați ai partidului, se susține că banii Parlamentului European au fost folosiți ilegal pentru plata personalului din Franța. Procurorii au estimat prejudiciul la 3,5 milioane de euro, iar Le Pen neagă acuzațiile, considerând că acestea sunt un atac politic împotriva sa. Procesul ar putea afecta serios șansele partidului înainte de alegerile prezidențiale din 2027. Reacțiile din partea susținătorilor lui Le Pen subliniază percepția că justiția este folosită ca instrument de răzbunare.
Jean-Marie Le Pen, fostul lider al extremei drepte franceze, a fost internat în spital pentru analize de sănătate, la vârsta de 96 de ani. O sursă apropiată a menționat că starea sa fluctuează, dar a dezmințit zvonurile despre imobilizarea sa la pat. Jean-Marie Le Pen, care a fost finalist în alegerile prezidențiale din 2002, se confruntă cu probleme de sănătate de mai mulți ani. În plus, el este implicat într-un proces legat de asistenții eurodeputaților partidului său, iar o expertiză medicală a stabilit că nu mai are capacitatea de a-și apăra interesele legale. Din februarie, fiicele sale, inclusiv Marine Le Pen, au obținut un mandat de protecție pentru a acționa în numele său.
Germania va organiza alegeri anticipate pe 23 februarie, conform unui acord între principalele partide politice, inclusiv SPD, CDU/CSU și Verzii. Anunțul vine în urma deciziei cancelarului Olaf Scholz de a încheia coaliția semafor, ceea ce a generat o instabilitate politică semnificativă. Scholz trebuie să piardă un vot de încredere în parlament pentru a permite dizolvarea acestuia, urmată de alegeri în termen de 60 de zile. Ascensiunea extremei-drepte, reprezentată de AfD, și a stângii populiste BSW complică peisajul politic, cu CDU și CSU având un avantaj semnificativ în sondaje. Friedrich Merz, liderul CDU, a subliniat urgența organizării alegerilor înainte de preluarea mandatului lui Trump în SUA.
Reacțiile lui Marine Le Pen și Jordan Bardella la victoria lui Donald Trump au fost surprinzător de temperate. Deși Le Pen a felicitat președintele ales al SUA, a făcut-o după ce Emmanuel Macron a reacționat, subliniind că această nouă eră politică ar trebui să întărească relațiile internaționale. În ciuda preferinței pentru Trump, Le Pen este îngrijorată de impactul politicilor „America First” asupra intereselor industriale franceze. În contrast, Jordan Bardella a avut o reacție mai entuziastă, considerând alegerile americane o oportunitate de a regândi relațiile strategice, dar și el a păstrat un ton moderat. Această abordare reflectă strategia Raliului Național de a se prezenta ca un partid mai moderat, în contextul unei percepții negative asupra lui Trump în rândul alegătorilor francezi.
Germania a arestat opt suspecți dintr-o grupare de extremă dreapta, care plănuia o revoltă armată. Grupul, format din 15 până la 20 de indivizi, avea ideologii rasiste și antisemite, pregătindu-se pentru o zi denumită „Ziua X”, în care sperau să instaureze o nouă ordine socială inspirată de nazism. O amplă operațiune de poliție a implicat 450 de ofițeri și a dus la prinderea membrilor grupării, descriși ca având acțiuni „militante și teroriste.” Aceștia desfășurau antrenamente paramilitare, achiziționând echipament militar și planificând epurări etnice în estul Germaniei. Printre arestați se numără liderul grupului și un politician din partidul Alternativa pentru Germania (AfD).
Protestele violente care au avut loc în Valencia, în timpul vizitei regale, au fost organizate de extrema dreaptă. Ministrul de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a declarat că anchetele sunt în curs de desfășurare după ce regele Felipe și regina Letizia au fost atacati de protestatari. În localitatea Paiporta, aceștia au fost împroșcați cu noroi, iar prim-ministrul Pedro Sanchez a fost atacat cu o bâtă. Protestatarii, care purtau simboluri ale extremei drepte, au strigat lozinci agresive. Regele a subliniat necesitatea de a înțelege frustrarea localnicilor afectați de inundații, în contextul unor evenimente tragice recente.
Viktor Orban și Herbert Kickl au semnat o declarație comună pentru a reduce influența Comisiei Europene. Aceasta, denumită „Declarația de la Viena”, subliniază dorința de a coopera pentru reformarea Uniunii Europene, promovând democrația directă și respingând migrația ilegală. Cei doi lideri, alături de alte partide suveraniste, au format grupul „Patrioți pentru Europa” în Parlamentul European. Kickl, liderul Partidului Libertății din Austria, a fost criticat pentru pozițiile sale controversate, inclusiv împotriva sancțiunilor impuse Rusiei. În contextul politic austriac, actualul cancelar Karl Nehammer caută să formeze o coaliție, dar se confruntă cu dificultăți în atragerea partidelor. Această colaborare între Orban și extrema dreaptă austriacă ridică îngrijorări în rândul liderilor europeni.
