Coaliţia Vot Corect continuă înscrierile pentru observatori la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi referendumul din Bucureşti. Până în prezent, au fost acreditaţi peste 500 de observatori independenţi, iar înscrierea se face exclusiv online, prin platforma observatori.votcorect.ro. Observatorii, cetăţeni cu drept de vot, trebuie să fie voluntari şi nu pot fi implicaţi în campania electorală. Activitatea de observare include training, materiale necesare, precum şi asistenţă prin call center pe durata alegerilor. Termenele limită pentru înscriere sunt 19 noiembrie pentru primul tur prezidenţial, 26 noiembrie pentru parlamentare şi 28 noiembrie pentru al doilea tur prezidenţial. Detalii suplimentare sunt disponibile pe site-ul votcorect.ro.
Partidul Social Democrat (PSD) a cheltuit 37 de milioane de lei în primele două săptămâni de campanie pentru alegerile prezidențiale din 2024, conform unui raport al Expert Forum. Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, este lider în cheltuieli, cu investiții semnificative în promovarea online și în mass-media. Comparativ, restul competitorilor au cheltuit împreună aproape 10 milioane de lei. Mircea Geoană, candidatul independent, a raportat cheltuieli de 1,6 milioane de lei, depășind Uniunea Salvați România (USR). Cheltuielile PSD sunt concentrate pe servicii diverse, promovare online și vestimentație, iar majoritatea veniturilor USR și PNL provin din subvenții de la stat. Expert Forum subliniază că unele firme care primesc fonduri au legături cu partidele.
Cei mai mulți candidați traseiști la alegerile parlamentare din 2024 sunt propuși de AUR și S.O.S România. Un raport publicat de Expert Forum arată că 11% din candidații fiecărui partid sunt catalogați astfel. În contrast, Uniunea Salvați România (USR) are cei mai puțini candidați traseiști. Analiza se concentrează pe partidele cu șanse mari de a intra în Parlament: AUR, PNL, PSD, S.O.S România, UDMR și USR. De asemenea, 71.33% dintre candidați sunt la prima candidatură, iar partidele tradiționale au o rată mai mică de traseism. AUR și S.O.S România au reunit mulți candidați din partide mai puțin reprezentative, iar traseismul este mai frecvent în rândul partidelor cu discurs populist.
Analiza Expert Forum arată că 6.39% dintre candidații la parlamentarele din decembrie sunt traseiști politici. Partidele SOS și AUR au cele mai mari procente de traseism, cu 11.79% și, respectiv, 11.11%. În contrast, UDMR se evidențiază ca fiind cel mai puțin afectat de migrarea candidaților. Majoritatea candidaților sunt la primul scrutin parlamentar, iar partidele tradiționale, precum PNL și PSD, au un procent mai mic de candidați noi comparativ cu partidele emergente. De asemenea, analiza subliniază prevalența traseismului geografic, în special în rândul UDMR, unde mulți candidați și-au schimbat circumscripția. Este de notat că majoritatea traseiștilor provin din partide care nu au trecut pragul electoral anterior, precum PMP și ALDE.
Numărul de candidaturi pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 este în creștere, cu 8.168 de candidați validați, comparativ cu 7.136 în 2020 și 6.477 în 2016, conform unui raport al Expert Forum. Concurența este acerbă, cu 23 de candidați pe un loc în Giurgiu și 30 la Senat în Mehedinți. De asemenea, proporția de femei a crescut la 35%, dar doar 23% sunt pe locuri eligibile. Totodată, au fost respinse multe candidaturi din cauza documentației incomplete. Expert Forum subliniază lipsa de transparență în publicarea datelor de către birourile electorale, afectând accesibilitatea informațiilor pentru contestarea candidaturilor.
Finanțarea campaniilor electorale din România prezintă lacune semnificative. Expertul Septimius Pârvu, de la Expert Forum, subliniază că publicul nu are acces la informațiile despre cheltuielile candidaților independenți, iar partidele publică datele cu întârziere. Cheltuielile sunt mari înainte de campanie, iar banii proveniți din subvenții de la stat pot crea probleme. Pârvu menționează că candidații independenți nu sunt obligați să declare sursele de finanțare, ceea ce duce la lipsa transparenței. În plus, există riscuri asociate cu donațiile private, care pot proveni din surse mai puțin transparente. Campaniile electorale se bazează pe împrumuturi și fonduri de la bugetul de stat, iar așteptările sponsorilor pot influența deciziile politice.
