O propunere a Estoniei sugerează desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina pentru a facilita un acord de pace. Diplomatul estonian Tsahkna a accentuat că o garanție reală de securitate pentru Ucraina ar fi aderarea la NATO, dar acest lucru depinde de implicarea Statelor Unite. În cadrul summitului Joint Expeditionary Force (JEF) din 16-17 decembrie la Tallinn, se va discuta despre sprijinul european pentru Ucraina. De asemenea, oficialul a recunoscut că țările NATO trebuie să investească mai mult în apărare, subliniind necesitatea unor discuții mai ample despre desfășurarea de trupe în teren. Această temă a fost abordată anterior de lideri europeni, inclusiv de președintele francez Emmanuel Macron, și a fost susținută de alți oficiali, cum ar fi ministrul lituanian de externe și fostul prim-ministru britanic Boris Johnson.
Liderii europeni trebuie să fie pregătiți să trimită forțe militare în Ucraina pentru garanții de securitate, a declarat Ministrul de Externe al Estoniei, Urmas Reinsalu. Deși aderarea Ucrainei la NATO ar fi cea mai bună opțiune, desfășurarea de trupe pe teren ar putea reprezenta o alternativă viabilă. Tsahkna a subliniat că fără implicarea Statelor Unite, garanțiile de securitate sunt limitate. Estonia, cunoscută pentru sprijinul său puternic față de Ucraina, alocă 3,4% din PIB pentru apărare, îndemnând și alte țări europene să își crească bugetele de apărare. Aceasta vine în contextul temerilor legate de o posibilă retragere a SUA din NATO sub conducerea lui Trump.
Estonia consideră că ar putea fi necesară desfășurarea de trupe europene în Ucraina pentru a asigura pacea. Margus Tsahkna, ministrul estonian al apărării, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO ar fi cea mai bună garanție de securitate, dar în cazul în care SUA se opune acestui lucru, Europa ar trebui să intervină. Deși recunoaște complexitatea situației, Tsahkna sugerează formarea unei coaliții europene care să includă țări precum Polonia, Marea Britanie, state nordice și baltice, precum și Olanda. Președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că nu se pot exclude trupe europene pe teren, subliniind că Europa nu ar trebui să aștepte rezultatele alegerilor din SUA pentru a-și stabili politica de apărare.
Liderii europeni iau în considerare desfășurarea de trupe în Ucraina pentru a susține un acord de pace negociat de Donald Trump. Ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO este crucială, dar fără sprijinul SUA, Europa ar trebui să intervină militar pentru a preveni o nouă agresiune rusă. În contextul pierderilor recente pe câmpul de luptă, Tsahkna a subliniat necesitatea unei coordonări între statele europene și a implicării Franței și Germaniei în sprijinul Ucrainei. De asemenea, el a evidențiat importanța investițiilor în apărare, având în vedere deficitul de stocuri de arme din Europa.
Estonia a propus trimiterea de trupe europene în Ucraina pentru a sprijini un eventual acord de pace între Kiev și Moscova. Ministrul de externe estonian, Margus Tsahkna, a subliniat că aderarea Ucrainei la NATO ar reprezenta cea mai bună garanție de securitate, dar în absența sprijinului Statelor Unite, Europa ar trebui să fie pregătită să intervină militar. El a menționat că este complicat pentru europeni să ofere garanții de securitate fără implicarea SUA, având în vedere riscurile de escaladare a conflictului. Analiștii sugerează formarea unei coaliții, inclusiv Polonia și Marea Britanie, pentru a sprijini Ucraina, iar președintele francez a afirmat că trupele europene nu pot fi excluse.
Ucraina intenționează să vândă rachete cu rază lungă de acțiune, iar Estonia este prima țară europeană care își arată interesul. Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a declarat că Tallinn analizează posibilitatea achiziționării armelor ucrainene, inclusiv rachetele Neptune, menționând soluții alternative pentru a ocoli interdicția de export impusă de Ucraina. Rachetele Neptune, dezvoltate de biroul ucrainean de proiectare Luch, au fost recent îmbunătățite pentru a lovi ținte terestre, având o rază de acțiune extinsă la 400 de kilometri. Estonia consideră că o colaborare cu industria de apărare ucraineană ar putea aduce beneficii economice și strategice, având în vedere eficiența și costurile reduse ale armelor ucrainene. Această inițiativă ar putea facilita accesul Estoniei la tehnologie militară avansată, într-un context de securitate regională tot mai complex.
Războiul din Ucraina intră în ziua 998, cu un atac masiv din partea Rusiei, care a folosit rachete și drone împotriva țării vecine. În același timp, grupul de partizani Atesh a reușit să saboteze o linie feroviară crucială în regiunea Zaporojie, afectând aprovizionarea militară rusă. Ministerul Apărării din Estonia a anunțat un nou pachet de ajutoare, ce include muniții și echipamente, în timp ce Coreea de Nord a furnizat Rusiei obuziere și lansatoare de rachete, conform unor surse de informații ucrainene.
Statele NATO din Europa de Est îngrijorate de un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia se tem că Vladimir Putin ar putea folosi un armistițiu pentru a-și redirecționa trupele spre flancul estic al alianței. Ministrul apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a avertizat că, în cazul în care soldații ruși blocați în estul Ucrainei nu vor mai fi necesari, aceștia ar putea fi dislocați în apropierea granițelor cu țările NATO. Aceasta ar putea permite Rusiei să-și reconstruiască forțele și să lanseze noi atacuri, având în vedere că statele din estul NATO au fost susținătoare active ale Ucrainei. În plus, un acord condus de Donald Trump ar putea să vină cu costuri pentru Ucraina, care ar trebui să renunțe la aderarea la NATO pentru o perioadă lungă de timp, ceea ce ar contraveni planului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. În acest context, NATO trebuie să-și întărească mesajul de descurajare pentru a preveni o escaladare a conflictului.
Estonia a redeschis baza aeriană Amari, consolidând astfel apărarea estică a NATO împotriva Rusiei. Această modernizare a acoperit 275.000 de metri pătrați, incluzând piste și zone de garare pentru aeronave. Amari devine al doilea punct de sprijin pentru misiunea Baltic Air Policing, care protejează spațiul aerian al țărilor baltice. Ministrul apărării estonian, Hanno Pevkur, a evidențiat importanța acestei baze pentru sprijinul NATO, iar generalul-locotenent Thorsten Poschwatta a subliniat valoarea sa strategică. Începând cu 1 decembrie, baza va găzdui avioane F-35, marcând reluarea operațiunilor NATO de poliție aeriană.
Rail Baltica va transforma infrastructura din Țările Baltice și va îmbunătăți mobilitatea militară. Această cale ferată de mare viteză, cu o lungime de 870 km, va conecta Estonia, Letonia și Lituania, reducând timpul de călătorie între Polonia și Tallinn la aproximativ 6 ore. Proiectul, estimat la 24 de miliarde de euro, este esențial în contextul amenințărilor rusești, dar finalizarea sa este prevăzută abia pentru 2030. În prezent, UE a subvenționat 85% din costuri, însă întârzierile sunt anticipate din cauza crizei globale și a inflației. Ministrul estonian al infrastructurii, Vladimir Svet, a subliniat importanța acestui proiect în fața agresiunilor rusești, evidențiind nevoia de mobilitate militară sporită în regiune.
