Centrala nucleară Zaporojie se află în pericol de a rămâne fără energie electrică din cauza atacurilor ruse, avertizează Ministerul Energiei din Ucraina. Aceasta este conectată la rețeaua ucraineană printr-o singură linie de transport, iar o deconectare ar duce la o sistare totală a alimentării. Inginerii ucraineni depun eforturi pentru a restabili conexiunile cu restul liniilor. Ministrul Energiei a subliniat necesitatea respectării rezoluției de returnare a centralei către Ucraina, subliniind că aceasta este esențială pentru funcționarea sa în siguranță. Între timp, Ucraina și Rusia continuă să se acuze reciproc de punerea în pericol a centralei, care a fost un punct de conflict constant de la începutul invaziei ruse în februarie 2022.
Polonia își dezvoltă prima centrală nucleară cu tehnologie americană și sprijin financiar din SUA, în timp ce Ungaria extinde centrala Paks cu tehnologie rusească, dar cu finanțare incertă din Rusia și China. Polonia a semnat un acord cu agenția americană United States International Development Finance Corporation pentru 1 miliard de dolari, în vederea reducerii dependenței de energia rusă și stimulării economiei. Ungaria, pe de altă parte, se confruntă cu provocări financiare și a primit o ofertă din partea Serbiei pentru a-și vinde o participație din centrala nucleară. Proiectele nucleare din ambele țări reflectă strategii distincte în contextul geopolitic actual și al securității energetice.
Liberalizarea pieței de energie trebuie să fie un proces treptat, bazat pe analize și informare; aceasta este opinia deputaților PNL și USR, Oana Ozmen și Cristina Prună, exprimate în cadrul dezbaterii „Energia în alegeri 2024”. Ozmen a subliniat necesitatea unei analize de la Consiliul Concurenței și Ministerul Finanțelor pentru a preveni specula, în timp ce Prună a insistat pe importanța unei campanii de informare pentru consumatori. Ambele partide susțin dezvoltarea energiei nucleare și a prosumatorilor, evidențiind rolul crucial al hidrogenului în tranziția energetică. Prună a menționat că mixul energetic trebuie să fie echilibrat, incluzând surse regenerabile, dar și gaze naturale și nuclear, pentru a asigura o tranziție eficientă fără costuri excesive pentru consumatori. Ozmen a adăugat că SMR-urile (reactoare modulare mici) pot oferi soluții viabile pentru viitorul energetic al României și Europei.
EnergoNuclear a semnat un contract cu FCSA Joint Venture pentru dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Valoarea estimată a contractului este de 3,2 miliarde euro, având o durată totală de 108 luni, structurat în două faze. Proiectul va contribui semnificativ la securitatea energetică a României, asigurând 66% din energia curată a țării prin tehnologia CANDU. Se estimează că dezvoltarea acestor unități va genera aproximativ 19.000 de locuri de muncă indirect și va evita anual 20 de milioane de tone de CO2. Contractul a fost semnat în cadrul COP 29 la Baku și marchează un pas important în avansarea sectorului energiei nucleare din România.
EnergoNuclear a semnat un contract de 3,1 miliarde de euro pentru servicii de inginerie la Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Acesta a fost semnat la COP 29 în Baku, la o zi după aprobarea de către acționarii Nuclearelectrica. Contractul va fi realizat de o asociere de companii din SUA, Canada și Italia, incluzând Fluor și Candu Energy. Proiectul are o durată estimată de 108 luni, structurat în două faze. Se preconizează că România va genera 19.000 de locuri de muncă indirect și va reduce emisiile de CO2 cu 20 de milioane de tone anual, contribuind astfel la stabilitatea energetică și obiectivele de decarbonizare.
Nuclearelectrica a semnat un contract cu un consorțiu internațional pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Acest eveniment a avut loc la Baku, în cadrul COP 29, și este considerat cel mai important proiect energetic din România din ultimele decenii. Contractul, semnat între Nuclearelectrica și consorțiul format din companii din SUA, Canada și Italia, va aduce o putere instalată suplimentară de peste 1400MW, generând anual peste 11 milioane MWh de energie. Proiectul va crea aproximativ 19.000 de locuri de muncă și va contribui la reducerea emisiilor de CO2 cu 10 milioane de tone pe an. Finalizarea acestui proiect va permite României să asigure peste 30% din necesarul de energie din surse nucleare și să ofere un preț competitiv la energie pe piața regională.
Contractul pentru reactoarele 3 și 4 de la Centrala nucleară de la Cernavodă a fost semnat oficial. Ministerul Energiei a votat pentru semnarea contractului în cadrul Adunării Generale a Acționarilor Nuclearelectrica SA, iar ceremonia a avut loc la Baku. Proiectul, considerat cel mai important pentru sectorul energetic românesc, va adăuga o capacitate instalată de peste 1.400 MW, generând anual peste 11 milioane MWh de energie și creând 19.000 de locuri de muncă. Contractul a fost încheiat între EnergoNuclear și un consorțiu internațional, iar faza LNTP va asigura servicii de proiectare și management. Odată finalizate, reactoarele vor contribui semnificativ la reducerea emisiilor de CO2 și la securitatea energetică a României.
Canada are potențialul de a deveni un lider global în industria nucleară datorită resurselor sale bogate de uraniu și infrastructurii dezvoltate. În contextul crizei climatice și al nevoii de soluții pentru reducerea emisiilor de carbon, cererea de uraniu este în creștere, iar Canada ar putea înlocui Kazahstanul ca principal furnizor mondial în următorul deceniu. După o perioadă de fluctuații, prețul uraniului a crescut cu peste 200% în ultimii cinci ani, stimulat de o schimbare de mentalitate globală. Proiectele mineritului de uraniu, în special în provincia Saskatchewan, sunt în plină expansiune, iar companii precum NexGen contribuie la transformarea Canadei într-un jucător cheie pe piața globală. Leigh Curyer, CEO-ul NexGen, a subliniat importanța strategică a uraniului pentru SUA și alte țări, mai ales în contextul actualei situații geopolitice.
Canada ar putea deveni cel mai mare producător de uraniu din lume în următorul deceniu, datorită creșterii cererii de energie nucleară și a proiectului NexGen din Saskatchewan, care se află în dezvoltare. Prețul uraniului a crescut cu peste 200% în ultimii cinci ani, stimulat de o schimbare de atitudine față de energia nucleară, susținută de lideri precum Bill Gates și Boris Johnson. În contextul invaziei Rusiei în Ucraina, SUA caută alternative la sursele de uraniu din Rusia, iar mina din Canada ar putea juca un rol crucial în asigurarea aprovizionării. Canada, cu resurse bogate și reglementări stricte, este văzută ca o „superputere” în domeniul energiei nucleare.
Revenirea Germaniei la energia nucleară ar fi o decizie logică, a declarat Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), într-un interviu pentru DPA. Grossi a subliniat că Germania este singura țară care a eliminat complet energia atomică și a sugerat că decidenții din Berlin ar trebui să reflecteze asupra motivului pentru care alte țări nu au adoptat o astfel de măsură. De asemenea, el a menționat că centralele nucleare nu emit gaze cu efect de seră, subliniind că abandonarea energiei nucleare ar fi o idee proastă pentru mediu. Fostul cancelar Angela Merkel a fost responsabilă de inițierea renunțării la energia nucleară după dezastrul de la Fukushima în 2011. Grossi a evitat să eticheteze această decizie drept o greșeală, respectând democrația din Germania.
