Guvernul României a adoptat, pentru prima dată în ultimii 17 ani, Strategia Energetică a țării, care va ghida dezvoltarea sectorului până în 2035, cu perspective pentru 2050. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a subliniat importanța acestei strategii, menționând că România are nevoie de energie sigură, competitivă și curată. Printre obiectivele strategice se numără tranziția de la cărbune la gaze naturale și, pe termen lung, la energie nucleară. De asemenea, se pune accent pe accesibilitate, eficiență energetică, digitalizare și stocarea energiei. Burduja a evidențiat atragerea de fonduri europene pentru revitalizarea industriei românești, având ca scop dezvoltarea unei industrii locale pentru baterii și transformatoare.
Paradoxul energetic a marcat administrațiile lui Donald Trump și Joe Biden, cu fluctuații semnificative pe piețele de energie. În timpul lui Trump, în ciuda așteptărilor ridicate, prețurile acțiunilor din sectorul petrolier au scăzut drastic, în timp ce energia curată a înregistrat o creștere impresionantă. Contrar așteptărilor, în timpul lui Biden, energia curată a suferit pierderi semnificative, iar prețurile petrolului au crescut, influențate de conflictele internaționale și de neprofitabilitatea proiectelor verzi. Analiștii anticipează o posibilă scădere a prețului petrolului în următorii ani, în contextul unei cereri slăbite în China și a dereglementărilor propuse. Producția de energie regenerabilă este așteptată să crească semnificativ până în 2030, dar investitorii rămân precauți în fața incertitudinilor pieței.
