Economia României își va reduce semnificativ ritmul de creștere în 2024 din cauza performanțelor slabe ale agriculturii, iar în 2025 se preconizează o redresare moderată, susținută de cererea externă și utilizarea fondurilor europene. Membrii Consiliului BNR au subliniat că contribuția investițiilor publice la avansul PIB va scădea, iar deficitul de cont curent se va mări, generând vulnerabilități economice. De asemenea, incertitudinile privind politicile fiscale și conflictele internaționale, inclusiv războiul din Ucraina, vor influența negativ perspectivele economice. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua să scadă, atingând 5,1% în decembrie 2024, conform prognozelor BNR.
Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, a declarat că alegerile actuale sunt esențiale pentru viitorul țării. El a subliniat că Nicolae Ciucă este singurul candidat credibil, similar cu președintele Trump, promovând ideea unei economii private puternice. Zuckerman a criticat companiile de stat care afectează economia României și a cerut un sistem economic capitalist pentru a reduce datoria națională și a îmbunătăți nivelul de trai. Fostul diplomat a accentuat necesitatea ca România să colaboreze cu Statele Unite și să respingă influențele externe negative, având în vedere oportunitățile de dezvoltare globală.
Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite în România, îndeamnă românii să își recâștige încrederea și să sprijine democrația și meritocrația. El subliniază că România continuă să sufere din cauza rămășițelor comunismului și a corupției, cu un sector public ineficient care îngreunează economia. Zuckerman atrage atenția asupra necesității unei economii de piață reale, cu impozite mai mici și reglementări reduse, pentru a atrage investiții. De asemenea, el susține că România are nevoie de un lider capabil să implementeze reforme economice eficiente, menționând pe Nicolae Ciucă ca având un plan viabil pentru redresarea țării. Zuckerman avertizează că fără schimbări fundamentale, România va continua să se confrunte cu o scădere a populației și o calitate a vieții scăzută.
În trimestrul III 2024, numărul locurilor de muncă vacante a crescut la 39.900, cu 5.400 mai mult decât în trimestrul anterior. Rata locurilor vacante a fost estimată la 0,78%, în creștere cu 0,11 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Cele mai multe locuri vacante s-au înregistrat în producția de energie (1,64%) și administrația publică (1,63%). Industria prelucrătoare a avut 8.000 de locuri vacante, reprezentând 20% din total. Comparativ cu anul anterior, numărul locurilor vacante a scăzut ușor, iar cele mai mari creșteri s-au observat în învățământ și sănătate. La polul opus, cele mai mici valori s-au înregistrat în tranzacții imobiliare și industria extractivă, cu sub 100 locuri vacante.
Piaţa de leasing din România se află într-o perioadă bună și profitabilă, contribuind semnificativ la creșterea economică. Deși există un potențial mai mare de dezvoltare, cererea de leasing rămâne constantă, atât în perioade de expansiune economică, cât și în cele de criză, antreprenorii accesând finanțări pentru echipamente și vehicule. Parteneriatele strategice cu companiile de asigurări sunt esențiale, în special pentru dezvoltarea segmentului Casco. În cadrul ediției speciale ZF Live, s-a subliniat că, deși piața de leasing este în urmă față de sistemul bancar, perspectivele pentru anul următor rămân optimiste, cu o creștere anticipată, chiar dacă nu la nivelul anilor anteriori.
Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele băncilor la licitația de obligațiuni pentru 30 de luni, având ca scop atragerea a 700 de milioane de lei. În cadrul licitației, băncile au propus oferte în valoare totală de 287,1 milioane de lei, dar acestea au fost considerate neacceptabile. Recent, Ministerul a reușit să atragă 105 milioane de lei la o altă licitație, iar în noiembrie 2024 planifică împrumuturi de 5,7 miliarde de lei, pentru refinanțarea datoriei publice și acoperirea deficitului bugetar. Această sumă este cu 95 milioane de lei mai mare decât cea programată anterior.
Decizia Curții Constituționale din 7 noiembrie 2024 a declarat neconstituțională contribuția la fondul de tranziție energetică, impusă anumitor participanți din piața energiei. Această măsură a fost criticată ca având scopul de a proteja profiturile speculative ale companiilor, în detrimentul populației, care a fost supusă unor facturi exagerate la energie. Guvernul, prin ordonanțele sale, a promovat o liberalizare haotică și a favorizat profiturile în detrimentul competitivității economiei românești. Decizia recentă a Curții confirmă că măsurile adoptate au fost mai degrabă protecționiste pentru cei cu venituri excepționale, ceea ce va duce la rambursări tardive pentru consumatori și la o presiune suplimentară asupra bugetului. Această situație evidențiază incompetența și indiferența decidenților în gestionarea crizei energetice, cu efecte negative asupra economiei și populației.
Firmele din România se confruntă cu un mediu economic provocator, dar au dezvoltat o reziliență remarcabilă. Într-un dialog recent, Iancu Guda, analist economic, și Cristian Ionescu, CEO Instant Factoring, au evidențiat dificultățile cu care se confruntă antreprenorii, inclusiv recesiunea, pandemia, războiul din Ucraina și inflația. Ionescu a subliniat că, deși provocările se schimbă, riscurile fundamentale rămân constante, inclusiv cele geopolitice și fiscale. Această adaptabilitate a antreprenorilor este esențială pentru a face față incertitudinilor economice continue.
Indicele CONFIDEX rămâne stabil, în ciuda incertitudinilor economice. Studiul recent arată că, deși antreprenorii români se declară relativ încrezători, 34% dintre aceștia își exprimă îngrijorarea față de viitorul economiei locale. Numai 29% dintre manageri se consideră optimiști, o scădere față de 34% în semestrul anterior. În plus, 56% dintre aceștia prognozează o creștere a inflației, iar 33% se așteaptă la o scădere a PIB-ului. De asemenea, 46% dintre companii estimează o scădere a profitului, în timp ce 73% anticipează creșterea cheltuielilor de producție. Studiul CONFIDEX, realizat cu sprijinul fondurilor de private equity ROCA și Agista, oferă o imagine detaliată asupra sentimentului antreprenorial din România, subliniind necesitatea diversificării și a inovației pentru a face față provocărilor economice.
71% dintre managerii din România se arată îngrijorați în legătură cu economia națională, conform studiului Confidex realizat de Impetum Group. Deși majoritatea exprimă o îngrijorare moderată sau foarte mare, gradul de încredere în economie a atins cel mai înalt nivel în semestrul 2 din 2024, cu un indicator de 52 de puncte. Andrei Cionca, CEO Impetum Group, subliniază că, în ciuda pesimismului, managerii au o percepție mai bună asupra sectorului decât asupra propriilor companii. De asemenea, se preconizează o creștere a inflației și o scădere a bursei, ceea ce reflectă o abordare mai realistă a situației economice.
