Cursurile valutare sunt stabilite prin ratele de schimb internaționale, care pot fi fixe sau flotante. Ratele fixe se bazează pe un standard, cum ar fi aurul, în timp ce ratele flotante sunt influențate de acțiunile economice ale guvernelor sau băncilor centrale. Sistemul actual de rate flotante administrate a înlocuit standardul aurului în anii 1970, permițând o mai mare flexibilitate economică. Guvernele pot stabiliza ratele de schimb prin măsuri precum reducerea importurilor și creșterea exporturilor, dar sistemul de rate flotante încurajează comerțul global și oferă mai multe opțiuni economice față de standardele rigide anterioare.
Banca Centrală Europeană (BCE) avertizează că sporirea fricțiunilor comerciale poate aduce riscuri suplimentare economiei zonei euro, amplificând vulnerabilitățile sistemului financiar. Raportul de stabilitate financiară al BCE subliniază că temerile legate de inflația ridicată și creșterea economică sub așteptări contribuie la un climat economic sumbru. Tensiunile comerciale globale și protecționismul politicii comerciale din SUA ar putea determina pierderi semnificative, afectând încrederea gospodăriilor și firmelor. O escaladare a conflictelor geopolitice, cum ar fi cele din Orientul Mijlociu și Ucraina, ar putea afecta grav creșterea economică a zonei euro, crescând prețurile la energie și importuri, și influențând inflația, conform BCE.
Oficialii din timpul primei Administrații Trump avertizează Uniunea Europeană să ia în serios intenția președintelui de a majora rapid taxele pe importuri. Aceștia recomandă pregătirea unui plan pentru a evita creșterea costurilor pentru companiile europene. Într-o analiză realizată de Politico, se subliniază că Trump consideră că tarifele americane sunt mai mici decât cele ale UE, iar oficialii europeni trebuie să fie conștienți de promisiunile sale din campanie. Deși Trump a vorbit despre impunerea unui tarif transfrontalier de până la 20% pentru toate importurile din SUA, această măsură ar încălca angajamentele OMC, dar ar putea fi justificată prin securitatea națională. Experții sugerează că UE ar trebui să adopte o abordare strategică în fața acestor amenințări, pentru a-și proteja economia și exporturile.
O erupție vulcanică majoră este inevitabilă și poate provoca haos global. Potrivit revistei Nature, probabilitatea ca o astfel de erupție să aibă loc până la sfârșitul secolului este de aproximativ 17%. Erupțiile cataclismice, cum ar fi cea de la Tambora din 1815, au demonstrat impactul devastator asupra climei și economiei globale. Estimările sugerează că o erupție în următorii cinci ani ar putea genera costuri de peste 3,6 trilioane de dolari în primul an. Efectele asupra securității alimentare globală, lanțurilor de aprovizionare și migrației ar putea fi semnificative. Specialiștii avertizează că guvernele nu au planuri adecvate pentru a gestiona riscurile asociate unei astfel de catastrofe.
Prețul petrolului a închis săptămâna în scădere, ajungând la 71 de dolari pe baril, influențat de cererea redusă din China, care a scăzut pentru a șaptea lună consecutiv. Analiștii subliniază că această tendință este amplificată de o creștere neașteptată a stocurilor de țiței în SUA. Rafinăriile chineze au raportat o scădere de -4,6% a cantității rafinate, ceea ce sugerează o încetinire economică. Agenția Internațională a Energiei și OPEC au revizuit în scădere previziunile de cerere globală, anticipând un excedent de 1 milion de barili pe zi în 2025. De asemenea, aprecierea dolarului pune presiune asupra prețurilor, afectând bursele de mărfuri.
Risc în creștere de revenire a inflației la nivel global a fost semnalat de guvernatorul Băncii Centrale a Indiei, Shaktikanta Das, la Global Leadership Summit. El a subliniat că, deși politicile monetare au prevenit o recesiune profundă, riscurile inflaționiste și încetinirea creșterii economice rămân amenințări reale. Factori precum conflictele geopolitice, volatilitatea prețurilor la materii prime și schimbările climatice contribuie la instabilitate. Das a menționat, de asemenea, impactul posibilei reveniri a lui Trump asupra politicilor comerciale și inflației. În ceea ce privește economia Indiei, el a estimat o moderare a inflației, în ciuda obstacolelor. Ministrul Comerțului, Piyush Goyal, a cerut o reducere a ratelor dobânzii pentru stimularea economiei.
China se confruntă cu o încetinire economică severă, în ciuda pachetelor de stimulare implementate de guvern. Radu Puiu, analist financiar la XTB România, subliniază că, deși piețele au beneficiat de pe urma acestor măsuri, economia chineză se află într-o stare de incertitudine, amplificată de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și de tensiunile comerciale cu Statele Unite. Politica strictă „zero COVID” a afectat grav consumul, iar provocările actuale, precum stagnarea și prăbușirea pieței imobiliare, au dus la presiuni deflaționiste. Deși Banca Populară a Chinei a anunțat reduceri de dobânzi pentru a stimula economia, efectele acestor măsuri vor necesita timp pentru a se materializa. În prezent, perspectivele economice sunt îngrijorătoare, cu riscuri de recesiune în următoarele 12 luni, iar încrederea consumatorilor rămâne la minime istorice.
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a subliniat că schimbările climatice și degradarea naturii reprezintă amenințări majore pentru economia mondială. Într-un articol de opinie, aceasta a evidențiat necesitatea urgentă de investiții în atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, estimând că până în 2035 sunt necesare 11.700 de miliarde de dolari anual pentru a respecta obiectivele Acordului de la Paris. Lagarde a menționat că întârzierea în acțiune crește riscurile de dezastre naturale, iar guvernele, companiile și investitorii trebuie să colaboreze pentru a sprijini tranziția ecologică. De asemenea, a subliniat responsabilitatea țărilor dezvoltate de a ajuta națiunile vulnerabile în fața acestor provocări.
Câți bani există în lume? Răspunsul este complex, având în vedere că banii nu se măsoară doar în numerar. În ianuarie 2024, circulația bancnotelor și monedelor în lume era estimată la 6.113 miliarde de lire sterline, iar majoritatea banilor există sub formă electronică. Când se iau în considerare toate activele, inclusiv criptomonedele și derivatele, suma totală ajunge la cvadrilioane. De asemenea, PIB-ul global a fost de 105,44 trilioane de dolari în 2023, subliniind că avuția nu se reduce doar la bani lichizi, ci include și activele materiale. Această complexitate sugerează că, pentru a menține valoarea pe termen lung, trebuie să protejăm resursele naturale și să ne gândim la impactul acțiunilor noastre asupra mediului.
Fenomenele meteorologice extreme au costat economia globală peste 2 trilioane de dolari în ultimul deceniu, conform unui raport al Camerei Internaționale de Comerț. Analiza a 4 000 de evenimente extreme a evidențiat daune de 451 de miliarde de dolari în ultimii doi ani. Raportul subliniază că aceste costuri reflectă impactul actual al schimbărilor climatice, nu doar efectele viitoare. SUA a suferit cele mai mari pierderi, urmată de China și India. În plus, ICC a cerut acțiuni rapide din partea liderilor mondiali pentru a sprijini țările vulnerabile în fața acestor provocări economice și climatice.
