Colapsul coaliției guvernamentale din Germania ar putea aduce o relaxare fiscală necesară pentru a stimula economia; lipsa unui acord privind „frâna datoriilor” a contribuit la stagnarea economică. Analizatorii sugerează că o creștere a cheltuielilor guvernamentale cu 1-2% din PIB pe o perioadă de zece ani ar putea îmbunătăți creșterea economică potențială. Deși Germania are o datorie publică relativ scăzută, Fondul Monetar Internațional și analiștii de la Citi susțin că orice semnale de relaxare fiscală ar putea impulsiona piețele europene. De asemenea, există un potențial de investiții în obligațiuni guvernamentale, ceea ce ar putea avea un impact pozitiv asupra euro.
Viktor Orban a reacționat pe Facebook la comentariile opoziției privind performanțele economice ale României, sugerându-le să se mute acolo pentru a discuta despre experiența lor. Această reacție a venit după ce Imre Komjáthi, politician de opoziție, a subliniat că România a depășit Ungaria în termeni economici, citând datele Oficiului Central de Statistică din Ungaria care arată o scădere a natalității și o creștere a mortalității infantile. Komjáthi a evidențiat și creșterea sărăciei, cu un sfert dintre pensionari trăind în condiții precare, comparativ cu situația din România și Slovacia, care progresează în fața Ungariei.
Kamala Harris a pierdut cursa prezidențială în fața lui Donald Trump, în ciuda sprijinului inițial. Eșecul său a fost determinat de o campanie slabă, care nu a reușit să abordeze problemele economice presante cu care se confruntau alegătorii, precum costurile ridicate ale vieții și imigrația ilegală. De asemenea, a pierdut sprijinul din partea bărbaților tineri, hispanici și independenți, care s-au simțit neglijați de Partidul Democrat. Asocierile cu politicile radicale și cu administrația Biden, percepută negativ, au contribuit la deteriorarea imaginii sale. În plus, alegerea unui partener de candidatură nepotrivit a fost o altă greșeală strategică. Toate aceste factori au dus la un rezultat categoric împotriva ambițiilor sale prezidențiale.
Starea democrației și economia sunt principalele preocupări ale alegătorilor americani în alegerile din 2024. Conform unui sondaj NBC News realizat la ieșirea de la urne, 35% dintre alegători au considerat că democrația a fost cea mai importantă problemă, urmată de economie cu 31%. Alte subiecte relevante au fost avortul (14%) și imigrația (11%). Aproape 75% dintre votanți consideră că democrația din SUA este amenințată, iar 66% cred că economia este slabă. De asemenea, susținătorii lui Kamala Harris și Donald Trump au priorități diferite, cu Harris punând accent pe democrație, iar Trump pe economie. Sondajul a evidențiat o stare de spirit pesimistă în rândul americanilor, cu 75% având o opinie negativă despre situația actuală a țării.
Alegătorii lui Donald Trump subliniază abilitatea de a conduce ca motiv principal pentru votul lor. Conform unui exit poll realizat de CNN, 41% dintre votanți consideră că Trump are capacitatea de a conduce, iar 39% cred că poate aduce schimbarea necesară în America. De asemenea, 35% dintre alegători consideră democrația ca fiind principala lor problemă, în timp ce 30% se concentrează pe economie. Comparativ, susținătorii lui Kamala Harris pun accent pe democrație și drepturile la avort. Sondajul, realizat de Edison Research, include interviuri cu mii de alegători, oferind o imagine de ansamblu asupra preferințelor politice ale acestora pentru alegerile din 2024.
Kamala Harris a devenit candidatul Partidului Democrat la președinție, prezentând un ghid politic cu viziuni clare pentru 10 probleme-cheie. În domeniul economiei, ea promite asistență ipotecară și măsuri de combatere a inflației, sprijinind în același timp clasa de mijloc. În ceea ce privește impozitele, Harris susține o reducere pentru clasa de mijloc și nu va crește impozitele pentru cei cu venituri sub 400.000 de dolari. Pe tema avortului, ea pledoariază pentru protejarea drepturilor reproductive. În domeniul imigrației, Harris propune măsuri mai stricte, inclusiv consecințe pentru trecerea ilegală a frontierei. De asemenea, ea susține NATO și ajutoarele pentru Ucraina, promovează o soluție cu două state în conflictul Israel-Gaza, și își propune să reducă costurile medicamentelor. În privința armelor, Harris sprijină reglementări mai stricte și interzicerea armelor de asalt. În final, ea se angajează să abordeze schimbările climatice prin politici ecologice.
Viktor Orbán, premierul Ungariei, a provocat criticii săi să se mute în România după ce au subliniat problemele economice din țară. Acesta a fost criticat în Parlament pentru scăderea nivelului de trai, sărăcia crescând cu peste 20% din populație. În replică, Orbán a afirmat că oricine consideră că românii trăiesc mai bine ar trebui să experimenteze viața acolo, adăugând că poate oferi argumente contrare. Datele recente indică faptul că economia României a recuperat decalajul față de Ungaria, iar tot mai mulți ungari aleg să lucreze în țările vecine, inclusiv în România. Criticile lui Orbán sunt ironice, având în vedere că în trecut a condamnat comentarii similare făcute de rivalul său politic, Ferenc Gyurcsány.
Viktor Orban a reacționat la criticile opoziției maghiare legate de situația economică a Ungariei, îndemnându-i pe cei nemulțumiți să se mute în România. Această reacție a venit în urma afirmațiilor lui Imre Komjáthi, politician din opoziție, care a comparat indicatorii economici ai celor două țări, susținând că România a depășit Ungaria. Orban a subliniat că rata sărăciei a scăzut la 18% și a lansat un program de creditare pentru tineri, oferind ajutoare de până la 10.000 de euro, cu termen de returnare de 10 ani. Această inițiativă are scopul de a sprijini tinerii în obținerea unei vieți independente.
Viktor Orbán a respins criticile legate de dificultățile economice ale Ungariei, făcând referire la România. Într-o dezbatere parlamentară, Orbán a răspuns parlamentarului socialist Imre Komjáthi, care a afirmat că România și alte țări din regiune vor depăși Ungaria în termeni economici. Orbán a provocat pe cei care cred că viața este mai bună în România să se mute acolo, subliniind că datele recente arată o recuperare a României în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Comentariile sale au fost considerate ipocrite de presa locală, având în vedere că el a criticat anterior un fost rival pentru afirmații similare. Orbán a reiterat această poziție și pe rețelele sociale, îndemnând la o discuție despre experiențele celor care ar alege să trăiască în România.
Viktor Orban a respins criticile aduse de opoziție referitoare la situația economică a Ungariei, sugerând că cei care cred că România este mai bună ar trebui să se mute acolo. Atacurile din Parlament au fost generate de problemele financiare cu care se confruntă Ungaria, iar Orban a fost provocat de parlamentarul socialist Imre Komjáthi, care a afirmat că România și alte țări din regiune au depășit Ungaria în termeni economici. Deși România a avut un decalaj economic față de Ungaria timp de decenii, date recente indică o recuperare semnificativă a PIB-ului pe cap de locuitor și a puterii de cumpărare, conform Eurostat. Aceste observații au amplificat tensiunile între cele două țări.
