Regele Charles al III-lea preferă ceaiul Darjeeling, cunoscut sub numele de „șampania ceaiurilor”. Acest ceai negru rar provine din regiunile montane din India și este apreciat pentru aroma sa delicată și proprietățile sale medicinale. Monarhul îl consumă zilnic, adăugând lapte și miere, beneficiind astfel de efectele sale pozitive asupra sănătății, cum ar fi reducerea inflamațiilor și menținerea unui nivel sănătos al colesterolului. Ceaiul Darjeeling se potrivește perfect cu stilul de viață ecologic al Regelui, care preferă o alimentație sănătoasă, provenită din grădinile proprii.
Un brad de 200 de ani, din Val di Ledro, a fost tăiat pentru a deveni bradul de Crăciun din Piața Sf. Petru din Roma. În ciuda protestelor locale, Vaticanul a justificat tăierea ca fiind o măsură ecologică, menționând că arborii tăiați vor contribui la dezvoltarea sănătoasă a pădurii. Localnicii, care au organizat acțiuni de protest, consideră că bradul va ajunge la Roma ca o „ființă vie muribundă” și își exprimă regretul față de această decizie, pledând pentru protejarea arborilor din regiune. Lorenzo Vescovi, un protestatar, a declarat că lupta lor va continua pentru a preveni tăierea copacilor.
Un brad de 200 de ani a fost tăiat pentru a decora Piața Sf. Petru din Roma, în ciuda protestelor vehemente ale localnicilor. Aceștia din Val di Ledro au organizat evenimente de protest, exprimându-și regretul pentru doborârea bradului, care măsoară 31 de metri. Lorenzo Vescovi, un localnic activ în mișcarea de salvare a copacului, a declarat că ceea ce va ajunge la Roma va fi o "ființă vie muribundă". În replică, Vaticanul a afirmat că decizia de tăiere a fost luată pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă a pădurii, subliniind că acțiunea a avut o motivație ecologică.
Cercetătorii au descoperit că urșii polari din Groenlanda suferă de răni severe pe labe din cauza schimbărilor climatice. Studiul recent publicat în revista Ecology arată că, din cauza zăpezii umede care îngheață pe labe, urșii dezvoltă leziuni paralizante, afectându-le mobilitatea. Aproximativ 25% dintre urșii examinați au avut răni, iar majoritatea erau masculi adulți. Aceste leziuni, observate pentru prima dată, sunt rezultatul condițiilor climatice extreme care transformă zăpada în noroi, provocând acumulări de gheață pe labe. Vânătorii indigeni au confirmat că aceste leziuni sunt recente, iar cercetătorii subliniază că schimbările climatice contribuie la deteriorarea habitatului acestor animale.
Cercetătorii au realizat un studiu care determină câți copaci sunt necesari pentru a răci orașele. Publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, studiul condus de Jia Wang și colegii săi analizează date din Beijing, Shenzhen, Baltimore și Sacramento. Rezultatele arată că eficiența de răcire a copacilor crește pe măsură ce se extinde analiza la nivelul orașului, cu o creștere de 1% a coronamentului reducând temperatura cu până la 0,18 grade Celsius. Această cercetare oferă un instrument util pentru planificatorii urbani, ajutând la stabilirea unor obiective de plantare a copacilor pentru a combate căldura extremă. Totuși, este necesară o analiză suplimentară pentru a asigura o distribuție echitabilă a copacilor în orașe.
Consumul de alcool la animale ar fi mai frecvent decât se credea. O analiză publicată în Trends in Ecology & Evolution contestă ideea că animalele nu consumă etanol, subliniind că acesta este prezent natural în majoritatea ecosistemelor, mai ales în cele tropicale. Deși fructele fermentate au concentrații de alcool de 1-2% vol., în anumite cazuri, cum ar fi fructele de palmier din Panama, s-au găsit concentrații de până la 10,2% vol. Studiul sugerează că animalele care consumă fructe și nectar, precum primatele, au dezvoltat abilitatea de a metaboliza etanolul. Rămâne neclar dacă animalele consumă alcool intenționat sau accidental, iar cercetătorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege impactul acestuia asupra comportamentului și fiziologiei lor.
Olanda se confruntă cu o alertă ecologică după descoperirea unor pungi portocalii strălucitoare în canalele din Utrecht, care au stârnit temeri legate de o posibilă epidemie. Ecologiștii au catalogat aceste forme ciudate drept briozoare de apă, organisme inofensive care formează colonii. Deși au fost asociate cu teorii despre 'ouă extraterestre', specialiștii subliniază că aceste animale trăiesc în ape curate și se hrănesc cu bacterii și fitoplancton. Pungile pot ajunge până la doi metri în diametru și sunt o premieră în zonă, dar nu reprezintă un pericol pentru oameni. Aceste briozoare sunt cunoscute din 1883 și au fost observate și în alte locuri, precum Oklahoma, unde formează structuri asemănătoare buzunarelor de apă.
Un sac portocaliu strălucitor, inițial considerat plin cu ouă extraterestre, a fost descoperit în Olanda. Ecologiștii locali au catalogat descoperirea ca fiind bizară, însă ulterior s-a constatat că entitatea era de fapt o colonie de briozoare. Aceste animale, care pot atinge diametre de până la doi metri, sunt considerate exotice pentru zona Utrecht și nu dăunează mediului local. Briozoarele, originare de pe coasta de est a SUA, filtrează apa și contribuie la menținerea calității acesteia, fiind valoroase pentru ecosistemele acvatice. Această descoperire a generat temeri și teorii ale conspirației, dar specialiștii au asigurat că nu reprezintă un pericol.
Prezența unor coloniile gelatinoase în râuri europene a stârnit îngrijorări legate de o posibilă epidemie. În Țările de Jos, o pungă portocalie misterioasă a fost descoperită în canale, iar ecologiștii au considerat-o „ciudată”, temându-se că ar putea fi „saci de ouă extraterestre”. Specialiștii au identificat, totuși, că aceste structuri sunt briozoare de apă, animale care formează colonii și trăiesc atașate de diverse suprafețe. Deși aspectul lor poate fi deranjant, aceste organisme sunt inofensive și se hrănesc cu bacterii și fitoplancton. Prezența lor poate indica, de fapt, o calitate bună a apei, având în vedere că prosperă în medii curate.
