Europa a înlocuit dependența de gazele rusești cu cea de gazele din SUA; în prima jumătate a anului 2024, SUA au furnizat 48% din importurile de gaz natural lichefiat (GNL) ale Uniunii Europene, comparativ cu doar 16% din Rusia. Această schimbare a fost determinată de criza energetică generată de conflictul din Ucraina și de nevoia de a controla resursele. Totuși, dependența de GNL american ridică noi provocări, inclusiv riscuri legate de redirecționarea transporturilor și de problemele de aprovizionare cauzate de evenimente externe. În plus, industria europeană, în special cea chimică din Germania, resimte deja efectele acestei tranziții, fiind afectată de creșterea prețurilor și de pierderea gazului rusesc ieftin. Europa caută să diversifice sursele de aprovizionare, dar rămâne vulnerabilă la fluctuațiile pieței globale.
Uniunea Europeană ar putea crește importurile de gaze naturale lichefiate din SUA pentru a-și îmbunătăți relațiile comerciale cu Statele Unite. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că aceste gaze vor fi mai scumpe decât cele din Rusia, dar sunt esențiale pentru a preveni daunele economice în cazul impunerii unor taxe vamale de către Donald Trump. În contextul incertitudinilor legate de tranzitul gazelor prin Ucraina și posibila oprire a acestuia, UE riscă o dependență energetică crescută de gazul din SUA, ceea ce ar putea afecta securitatea energetică a regiunii. Chisăliță subliniază că o iarnă mai rece ar putea epuiza stocurile din Europa, dar nu este de așteptat ca UE să solicite GNL suplimentar înainte de februarie 2025, cu condiția ca livrările prin Ucraina să continue. Acest scenariu ar putea duce la sacrificarea intereselor Ucrainei în favoarea unei strategii mai favorabile pentru UE în relația cu SUA.
România a înregistrat o creștere cu 86% a importurilor de energie electrică în primele nouă luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Această situație este îngrijorătoare și va influența negativ facturile consumatorilor, conform expertului în energie Dumitru Chisăliță. Deși consumul intern a crescut cu 3%, producția de energie a scăzut cu 7%, iar exporturile au înregistrat o scădere de 18%. Producția de energie eoliană a scăzut cu 14%, în timp ce energia fotovoltaică a crescut cu 46%. Chisăliță avertizează că prețurile vor reflecta costurile ridicate ale importurilor, iar situația este influențată de condițiile meteorologice, esențiale pentru producția de energie.
Dezbaterea „Energia în alegeri” 2024 continuă luni cu reprezentanții UDMR. În cadrul acestei întâlniri, Barna Tanczos, candidat pentru un post de senator din partea UDMR, va discuta despre viitorul facturilor la energie, opțiunile între o piață liberă și intervenția statului, precum și despre tranziția către surse de energie curată. Moderatorul Dumitru Chisăliță va încuraja interacțiunea, invitând consumatorii să adreseze întrebări prin comentarii. Asociația Energia Inteligentă, organizatorul dezbaterii, își propune să ofere o platformă de transparență și informare pentru alegători, fără a promova politică. Săptămâna trecută, dezbaterile au inclus reprezentanți ai USR și AUR, iar înregistrarea este disponibilă online.
Prețul energiei electrice va crește cu 51% pentru consumatorii care consumă sub 100 kWh/lună. După expirarea plafonării, prețurile energiei electrice vor varia între 1,03 și 1,43 lei/kWh, cu un impact semnificativ asupra celor cu un consum redus. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a avertizat că menținerea plafonului actual de 0,68 lei/kWh ar putea duce la disfuncționalități în aprovizionare și la creșteri de taxe. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a adăugat că prețurile vor rămâne sub plafonul de 1,3 lei/kWh, dar consumatorii vor resimți totuși majorări.
Prețul energiei electrice pentru consumatorii finali ar putea ajunge între 1,03 și 1,15 lei/kWh după expirarea plafonării. Asociația Energia Inteligentă (AEI) a anunțat că ofertele disponibile în piață variază între 1,03 și 1,43 lei/kWh, cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o scădere de 21% pentru consumatorii cu un consum lunar peste 255 kWh și o creștere de 51% pentru cei cu consum sub 100 kWh. Dumitru Chisăliță, președintele AEI, a subliniat riscurile vânzării sub costuri și impactul asupra populației sărace. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a confirmat că prețurile vor fi mai mici decât plafonul actual de 1,3 lei/kWh, conform tranzacțiilor realizate pe piețele de energie.
