Elena Lasconi, candidata USR la președinție, a pledat pentru garantarea dreptului la avort prin Constituție. În cadrul unei dezbateri cu George Simion de la AUR, Lasconi a subliniat că avortul este o procedură medicală necesară, dar nu garantată legal în România. Ea a menționat că 80% din spitalele din țară nu efectuează avorturi la cerere, ceea ce reprezintă o problemă majoră pentru sănătatea femeilor. Lasconi a propus un referendum pentru a asigura acest drept și a evidențiat necesitatea educației sexuale, menționând impactul asupra tinerelor mame care își pierd oportunitățile de carieră. De asemenea, a subliniat importanța decontării terapiilor pentru femeile care au trecut printr-o întrerupere de sarcină.
Emanuela Ignățoiu-Sora avertizează că realegerea lui Trump va afecta grav drepturile femeilor. Aceasta subliniază că, în ciuda câtorva progrese, multe dintre aceste drepturi au fost câștigate cu dificultate și sunt acum amenințate. Ignățoiu-Sora consideră că alegerea lui Trump va intensifica mișcările conservatoare, care deja primesc sprijin financiar din SUA pentru a promova o agendă împotriva sănătății reproductive. De asemenea, ea observă că votanții au fost mai preocupați de aspectele economice personale decât de problemele legate de democrație sau drepturile femeilor. În plus, ea prezice o posibilă evoluție către o teocrație în care femeile vor avea un rol diminuat, având în vedere numirile din guvernul Trump și retorica anti-feministă în creștere. Ignățoiu-Sora concluzionează că opoziția la nivel federal va fi limitată, iar luptele pentru drepturi se vor desfășura mai mult la nivel local.
Femeile care nu poartă hijabul sunt considerate „bolnave mintal” și vor fi trimise la „clinici de îndreptare”, a declarat Mehri Talebi Darestani, șeful Departamentului pentru Femei și Afaceri de Familie din Iran. Aceste centre, teoretic voluntare, vor oferi „asistență științifică și medicală” femeilor care nu respectă normele legale. Activistii pentru drepturile omului avertizează că astfel de inițiative ar putea deveni instrumente de opresiune. Recent, o studentă care a protestat împotriva purtării hijabului a fost arestată și declarată cu „probleme de sănătate mintală”, iar alte femei reținute în proteste au fost și ele internate în spitale de psihiatrie, ceea ce ridică semne de întrebare asupra utilizării spitalizării ca formă de control.
Iranul intenționează să deschidă o clinică dedicată "vindecării" femeilor care refuză să poarte hijab. Anunțul a fost făcut de Mehri Talebi Darestani, șefa Departamentului pentru femei și familie din Teheran, care a precizat că clinica va oferi "tratament științific și psihologic". Activistii pentru drepturile omului și femeile din Iran s-au arătat îngrijorați, considerând că aceasta este o formă de represiune. Jurnalista Sima Sabet a descris inițiativa ca fiind "rușinoasă", iar avocatul Hossein Raeesi a subliniat că nu este în conformitate cu legea iraniană. Vestea a generat proteste și temeri în rândul femeilor, care se simt amenințate de o astfel de măsură. Aceasta vine într-un context de creștere a arestărilor pentru încălcarea codului vestimentar, inclusiv un recent incident în care o studentă a fost arestată pentru protestul împotriva hărțuirii de către agenții de securitate.
Femeile din Iran care contestă hijabul vor beneficia de tratament psihologic în cadrul unor clinici specializate, conform unei declarații a autorităților iraniene. Mehri Talebi Darestani, şefa Departamentului pentru femei din Teheran, a anunțat că aceste clinici vor oferi "tratament ştiinţific şi psihologic". Activistii și avocații pentru drepturile omului consideră această inițiativă ca fiind "rușinoasă" și "înfricoșătoare", subliniind că nu respectă legislația iraniană. Reacțiile negative au fost amplificate de recentele arestări ale femeilor care au protestat împotriva legilor hijabului, inclusiv cazul unei studente care a fost arestată după un gest de protest. Reprezentații ONG-urilor atrag atenția asupra intensificării represiunii împotriva femeilor în Iran, evidențiind cazuri de hărțuire și arestări fără explicații.
Iranul a anunțat că femeile care refuză să poarte văl vor fi trimise la 'tratament' în clinici speciale, ceea ce a stârnit îngrijorări majore în rândul grupurilor pentru drepturile omului. O tânără iraniană, vorbind sub protecția anonimatului, a declarat că aceste clinici nu sunt altceva decât închisori, subliniind că statul se concentrează pe regimul de îmbrăcăminte în timp ce cetățenii se confruntă cu probleme mult mai grave, precum sărăcia și întreruperile de curent. Sima Sabet, o jurnalistă iraniană refugiată, a descris inițiativa ca fiind „înfricoșătoare”, evidențiind faptul că indivizii sunt izolați din societate pentru neconformare. Anunțul a venit după arestarea unei studente care a protestat împotriva agresiunilor agenților de securitate, fiind ulterior transferată la un spital de psihiatrie.
Iranul a anunțat o măsură controversată pentru femeile care refuză să poarte văl; acestea vor fi trimise la 'tratament' în clinici speciale. Aceste clinici, descrise de activiști ca fiind asemănătoare unor închisori, sunt menite să izoleze femeile care nu respectă legea hijabului. Grupurile pentru drepturile omului, precum Amnesty International, atrag atenția asupra abuzurilor din aceste instituții, inclusiv tortură și medicație forțată. Recent, o studentă a fost transferată într-un spital de psihiatrie după un incident de protest, ridicând îngrijorări cu privire la tratamentul femeilor în Iran. Avocatul pentru drepturile omului, Hossein Raeesi, a declarat că această măsură contravine atât principiilor islamice, cât și legislației naționale.
Iranul intenționează să deschidă clinici de tratament pentru femeile care nu respectă legile privind hijabul. Anunțul a fost făcut de Mehri Talebi Darestani, șefa Departamentului pentru femei și familie din cadrul Autorității din Teheran. Activistii pentru drepturile omului consideră această măsură ca fiind o formă de represiune, subliniind că multe femei au fost deja arestate pentru încălcarea codului vestimentar. Criticile au venit și din partea avocaților, care afirmă că inițiativa nu este conformă cu legislația iraniană. De asemenea, grupurile de protest „Femeie, viață, libertate” și-au exprimat indignarea, temându-se că aceste clinici vor deveni, de fapt, închisori pentru femeile neconforme. Recent, un caz de abuz asupra unei studente a stârnit și mai multă furie în rândul societății civile, evidențiind violența sistematică împotriva celor care contestă regimul.
Femeile care nu poartă văl în Iran vor fi trimise la clinici speciale pentru „tratament psihologic”; anunțul a fost făcut de Mehri Talebi Darestani, șefa Departamentului pentru femei din Teheran. Această inițiativă a stârnit reacții negative din partea grupurilor pentru drepturile omului, care o consideră o formă de izolare socială. O tânără iraniană a descris aceste clinici ca fiind similare unor închisori, în timp ce jurnalista Sima Sabet a calificat măsura drept „înfricoșătoare”. Aceasta vine în contextul unor recente incidente violente legate de respectarea legii hijabului, inclusiv arestări și abuzuri. Avocatul pentru drepturile omului Hossein Raeesi a declarat că această măsură contravine legislației iraniene, dar clinicile vor fi sub autoritatea liderului suprem Ali Khamenei.
Irak se află în pragul unei reforme juridice controversate care ar putea permite căsătoria la doar nouă ani pentru fete și restricționează drepturile femeilor, inclusiv interzicerea divorțului. Propunerea, susținută de o coaliție conservatoare, vizează modificarea Legii 188 din 1959, care proteja drepturile familiale. Dacă amendamentul va fi adoptat, femeile ar putea pierde drepturi esențiale, iar egalitatea de gen ar fi grav afectată. Activiștii pentru drepturile omului, inclusiv organizații precum Human Rights Watch, avertizează că această reformă ar putea exacerba diviziunile sectare și ar lăsa femeile vulnerabile la abuzuri. Protestele au erupt în întreaga țară, iar criticii subliniază că astfel de schimbări ar putea distruge decenii de progrese sociale.
