Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțional un articol din codul civil, extinzând dreptul la despăgubiri pentru aparținători. Această decizie, publicată în Monitorul Oficial, permite celor care nu sunt afectați direct de o faptă ilicită, dar au suferit emoțional, să solicite despăgubiri. De exemplu, părinții unui copil aflat în stare vegetativă vor putea obține compensații pentru impactul emoțional și schimbările radicale din viața lor. CCR a corectat o eroare din 2016, când Înalta Curte a decis că doar victimele directe pot fi despăgubite, lăsând astfel victimele indirecte fără drepturi. Acum, judecătorii au libertatea de a evalua prejudiciul suferit de victimele indirecte, folosind criterii precum gravitatea vătămării și impactul asupra vieții de familie.
Florin Buhuceanu, activist cunoscut pentru drepturile LGBTQ+, candidează pentru Camera Deputaților. Pe locul 2 pe lista partidului REPER în București, Buhuceanu își propune să aducă în prim-plan drepturile minorităților sexuale și să combată tendințele radicale din societate. Cu o experiență vastă în activisme, el avertizează asupra proiectelor de legi draconice care ar putea afecta comunitatea LGBTQ+ și afirmă că este esențial ca această comunitate să aibă o reprezentare parlamentară adecvată. De asemenea, Buhuceanu subliniază importanța educației și a sănătății, pledând pentru schimbări în legislația care vizează drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor. În fața provocărilor actuale, el își exprimă convingerea că poate aduce o voce puternică în Parlament, chiar și în fața scepticismului privind șansele partidului său de a accede în legislativ.
Referendumul din Florida pentru garantarea dreptului la avort a eșuat, având doar 57% din voturi. Aceasta este prima măsură de acest tip care nu reușește să obțină sprijinul necesar de 60% de la alegători, după decizia Curții Supreme a SUA din 2022 de a anula dreptul federal la avort. Interdicția avorturilor după a șasea săptămână, care a intrat în vigoare în mai, va rămâne în vigoare. Activistii pro-viață au sărbătorit rezultatul, considerându-l o victorie, în timp ce susținătorii dreptului la avort continuă să militeze pentru schimbare. Alte state, precum Arizona și Missouri, au propus măsuri care ar putea garanta dreptul la avort în constituțiile lor.
Arestul la domiciliu în Marea Britanie este considerat o măsură restrictivă de drepturi, dar nu privativă de libertate. În contextul mandatului european de arestare, instanțele române nu deduc perioada de arest la domiciliu din pedeapsă, spre deosebire de legislația britanică care permite echivalarea a unei zile de arest la domiciliu cu o zi de detenție. Curtea Constituțională din România a stabilit că măsurile preventive, inclusiv arestul la domiciliu, afectează libertatea individului, deși nu la fel de sever ca arestul preventiv. Această distincție are implicații semnificative pentru persoanele condamnate care contestă executarea pedepselor în România, având în vedere că legislația română permite deducerea perioadei de arest preventiv din pedeapsă, dar nu și a arestului la domiciliu din UK. Astfel, se conturează o discrepanță între interpretările legale din cele două țări, generând confuzii în aplicarea justiției.
Foștii președinți ai României beneficiază de o locuință de protocol pe viață, reglementată prin Legea nr. 406/2001. Aceasta se oferă cu anumite condiții, inclusiv faptul că președintele nu trebuie să fi fost demis. Cheltuielile pentru întreținerea locuinței sunt suportate de stat, iar fostul președinte are dreptul la o indemnizație lunară de 75% din salariul actualului președinte, precum și la personal de pază și protecție. În alte țări, cum ar fi Rusia sau Africa de Sud, foștii conducători primesc, de asemenea, locuințe pe viață, în timp ce în Germania sau Italia nu există o asemenea practică, beneficiile fiind limitate la indemnizații și protecție.
Numărul femeilor ucise în conflictele armate s-a dublat în 2023 față de 2022. Potrivit unui raport al ONU, în acest an au fost înregistrate 33.443 de morți civili, dintre care 40% sunt femei. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, evidențiază că drepturile femeilor sunt amenințate, iar puterea de decizie rămâne în mâinile bărbaților. De asemenea, au fost raportate cu 50% mai multe cazuri de violență sexuală în timpul conflictelor. În jur de 612 milioane de femei locuiesc aproape de zone de conflict, un număr alarmant în creștere față de acum 10 ani.
