Ministerul Finanțelor a împrumutat 500 de milioane de lei la un randament de 7,15%, o creștere semnificativă față de licitațiile anterioare. Cererea din partea investitorilor a fost scăzută, cu o acoperire sub 50% pentru o emisiune pe termen scurt. Această situație reflectă penalizările aplicate României din cauza derapajului fiscal, deficitul bugetar fiind estimat la peste 8% din PIB. În contrast, în alte țări din regiune, dobânzile sunt în stagnare sau scad. În ultima săptămână, randamentele medii pentru obligațiunile pe 10 ani au crescut cu 21 de puncte de bază, în timp ce guvernul se confruntă cu o foame de finanțare de 20 miliarde de lei pentru ultimele luni ale anului, după ce a împrumutat 215 miliarde de lei în primele 10 luni.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 752 milioane lei de la bănci, prin două licitații de titluri de stat, la dobânzi de 6,34% și 7,16% pe an. În prima licitație, s-a redeschis o emisiune de obligațiuni scadentă în ianuarie 2026, împrumutându-se 252 milioane lei, sub valoarea programată de 700 milioane lei. Cererea totală a fost de 312 milioane lei, cu oferte de 285 milioane lei din partea băncilor. În a doua licitație, s-a redeschis o emisiune scadentă în aprilie 2035, atrăgând 500 milioane lei, cu o cerere totală de aproape 779 milioane lei. Ofertele necompetitive au fost de 125 milioane lei.
Sectorul bancar românesc a obținut un profit net record de 11,5 miliarde lei în primele nouă luni din 2024, în creștere cu aproximativ 10% față de aceeași perioadă din 2023, conform datelor BNR. Activele băncilor au depășit 843 miliarde lei, susținute de o revigorare a creditării și de dobânzi ridicate. Acesta este cel mai bun rezultat din ultimii ani, cu profituri anterioare de 10 miliarde lei în 2022 și 7,6 miliarde lei în 2021. Dacă tendința se menține, se estimează un profit total de aproximativ 15 miliarde lei la finalul anului, depășind recordul din 2023 de 13,7 miliarde lei.
ING Bank a confirmat că nu va modifica contractele de credit în derulare până la soluționarea litigiului cu ANPC. Aceasta a reacționat după ce ANPC a dispus recalcularea dobânzilor pentru zeci de mii de credite, considerând măsurile de remediere ca fiind nelegale. Banca a contestat procesul verbal emis de ANPC și a obținut suspendarea efectelor acestuia printr-o hotărâre judecătorească. ING Bank susține că a respectat toate prevederile legale și că nu a prejudiciat clienții prin aplicarea OUG 50/2010. Controlul ANPC a fost parte dintr-o serie de verificări asupra instituțiilor financiare, iar banca a subliniat că nu a existat niciun proces colectiv împotriva sa.
Guvernatorul Băncii Italiei, Fabio Panetta, a avertizat că Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să reducă ratele dobânzilor mai rapid pentru a susține economia zonei euro. Într-un discurs la Milano, el a criticat strategia BCE de a analiza politica monetară „ședință cu ședință” și a subliniat că menținerea condițiilor monetare restrictive nu mai este justificată, având în vedere stagnarea cererii interne și riscurile inflației. BCE a redus deja dobânzile de trei ori în acest an, dar Panetta consideră că acest ritm este insuficient. El a propus o revenire la o strategie mai tradițională, orientată spre viitor, pentru a stabiliza economia și a reduce incertitudinile. De asemenea, BCE a recunoscut că inflația scade mai rapid decât se prognoza, ceea ce subliniază necesitatea unei schimbări în abordarea sa.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a acuzat ING Bank România de aplicarea unei duble marje de dobândă, încălcând astfel Ordonanța de Urgență 50/2010. Această practică a dus la costuri suplimentare pentru clienți, iar ANPC a dispus eliminarea marjei suplimentare și restituirea sumelor încasate ilegal pentru aproximativ 90.000 de clienți. Banca a contestat decizia în instanță, obținând suspendarea măsurilor până la judecarea plângerii, invocând costurile ridicate și efortul necesar recalculării dobânzilor. ANPC a demarat un control care a relevat neregulile începând din 2010, iar recalcularea ar necesita 291.000 de ore de muncă și costuri estimate la 22,4 milioane de lei.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a impus ING Bank să recalculeze dobânzile pentru aproximativ 90.000 de credite. Acest demers vine pe fondul unei neconformități în aplicarea OUG 50/2010, care a dus la perceperea a două marje de dobândă. ING Bank contestă decizia, argumentând că măsura ar avea un impact financiar de 346 milioane lei și ar necesita 291.000 de ore de muncă pentru recalculare. Banca a obținut suspendarea obligației până la soluționarea plângerii sale în instanță.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a obligat ING Bank să recalculeze dobânzile la aproape 90.000 de credite. ANPC consideră că banca a aplicat greșit OUG 50/2010, impunând două marje de dobândă. ING a contestat decizia, obținând suspendarea măsurilor de remediere, argumentând că procesul ar necesita 291.000 de ore de muncă și ar avea un impact financiar de 346 milioane lei. Banca susține că modificarea contractelor ar perturba grav activitatea sa, afectând relația cu clienții și creditarea. Decizia ANPC este contestată în instanță, iar procesul ar putea dura ani de zile.
Randamentele obligațiunilor românești au crescut semnificativ, depășind 7% în contextul deteriorării situației fiscale; România împrumută cel mai scump din regiune. Aceasta creștere a fost influențată de incertitudinile legate de alegerile viitoare și de proiecțiile economice slabe, cu un deficit bugetar care ar putea depăși 8% din PIB. Analiștii estimează că măsurile de reducere a deficitului sunt necesare, iar Ministerul Finanțelor a respins recent ofertele băncilor la licitațiile de obligațiuni. De asemenea, BNR a semnalat că va menține o politică prudentă în fața inflației și a presiunilor pe cursul de schimb. În plus, datoria publică a României este pe cale să depășească 60% din PIB, ceea ce adâncește provocările economice.
Indicele ROBOR a crescut la 5,59% pe an, în timp ce indicele IRCC a ajuns la 5,99%. La începutul anului, ROBOR la trei luni era de 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%. Indicele la șase luni a urcat la 5,63% de la 5,62%, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 5,67% de la 5,66%. IRCC, reglementat de OUG 19/2019, este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice din trimestrul II 2024 și a crescut de la 5,86%. Această modificare a fost implementată pentru a reflecta mai bine condițiile de pe piața interbancară, având impact direct asupra creditelor în lei cu dobândă variabilă.
