Investițiile trebuie să răspundă în mod real nevoilor comunităților. La summitul România Competitivă, organizat de ZF cu BCR și ROREG, experții au subliniat necesitatea transformării paradigmei cheltuirii banilor europeni în investirea acestora. Vasile Asandei, președintele ROREG, a evidențiat importanța planificării și alocării corecte a resurselor pentru a evita proiectele inutile, cum ar fi dispensarele goale sau sălile de sport fără copii. Sorin Maxim a adăugat că rezultatele trebuie să fie prioritizate, nu doar gradul de absorbție. România are oportunitatea de a beneficia de 80 miliarde euro până în 2030, dar este esențial ca aceste fonduri să fie folosite eficient pentru a produce plusvaloare în comunități.
Summitul România competitivă a subliniat importanța transformării cheltuielilor în investiții reale. Speakerii au evidențiat faptul că fondurile europene trebuie direcționate spre proiecte care să răspundă nevoilor comunităților, evitând astfel risipa de resurse. Vasile Asandei, președintele ROREG, a subliniat necesitatea unei planificări riguroase și a descentralizării deciziilor, pentru a asigura eficiența investițiilor. De asemenea, Oana Bâra de la BCR a menționat că România poate accesa 80 miliarde euro până în 2030, iar absorbția corectă a acestor fonduri ar putea contribui semnificativ la creșterea PIB-ului. Summitul a reunit reprezentanți din diverse agenții de dezvoltare regională, care au discutat despre provocările și oportunitățile în utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea durabilă a comunităților.
Regiunile României au înregistrat o creștere semnificativă a PIB-ului și salariilor, cu peste 200% de la aderarea la Uniunea Europeană. Această evoluție a fost susținută de intrările de fonduri europene și de investițiile publice și private. Totuși, în ciuda acestor progrese, natalitatea a scăzut cu două cifre, iar populația a diminuat în toate regiunile. Creșterea nu a fost uniformă, regiunile mai dezvoltate precum Vestul și Nord-Vestul avansând mai rapid, în timp ce altele au rămas în urmă. În plus, absorbția fondurilor europene a fost de 99% în ultimul exercițiu financiar, cu aproape 12 miliarde euro disponibile până în 2027 pentru investiții în educație, infrastructură și mediul privat.
Regiunile din România au crescut ca PIB sau salariu mediu cu peste 200% de la aderarea la Uniunea Europeană. Această evoluție se datorează creșterii economice generale, intrărilor de fonduri europene și investițiilor publice și private. Totuși, progresul nu a fost uniform, regiunile precum Vestul, cu Timișoara, și Nord-Vestul, cu Clujul, au avansat mai rapid, în timp ce alte zone au rămas în urmă. În paralel, natalitatea a scăzut semnificativ, iar populația s-a diminuat în toate regiunile, ceea ce ridică întrebări despre sustenabilitatea acestei creșteri economice.
Luni, 11 noiembrie 2024, la Bucureşti, va avea loc summitul România competitivă, dedicat fondurilor europene. Evenimentul, organizat de ZF împreună cu ROREG şi BCR, va reuni reprezentanţii tuturor celor opt Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR), care gestionează fonduri europene în valoare de peste 11 miliarde de euro. La dezbatere vor participa Vasile Asandei, Csilla Hegedus, Sorin Maxim, Liviu Muşat, Alexandru Stănescu, Dan Nicula, Jenica Crăciun şi Ioan Leviţchi, care vor discuta despre oportunităţile de finanţare pentru antreprenorii din România. Summitul va aborda întrebări esenţiale privind utilizarea inteligentă a fondurilor europene pentru dezvoltarea mediului de afaceri.
Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale a crescut cu 3,3% în primele nouă luni din 2024. În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie, au fost eliberate 27.262 de autorizații, cu creșteri semnificative în regiunile Sud-Muntenia, Vest și Nord-Est. În luna septembrie, s-au eliberat 3.490 de autorizații, înregistrând o creștere de 3,9% față de luna precedentă, dar cu o scădere a suprafeței utile totale. De asemenea, pentru clădiri nerezidențiale, s-au eliberat 568 de autorizații, marcând o creștere de 6,6% față de august 2024. Comparativ cu septembrie 2023, s-a observat o creștere atât a numărului de autorizații, cât și a suprafeței utile pentru ambele tipuri de clădiri, reflectând o tendință pozitivă pe piața construcțiilor.
