Camera superioară a Parlamentului rus a validat legea care interzice promovarea unui mod de viață fără copii, în contextul crizei demografice accentuate de conflictul din Ucraina. Legea a fost aprobată în unanimitate de senatori, după ce Duma de Stat a votat-o pe 12 noiembrie. Aceasta se aliniază tendințelor ultraconservatoare ale guvernului lui Vladimir Putin, vizând în special comunitățile care promovează stilul de viață „Childfree”. Persoanele fizice care încalcă legea riscă amenzi de până la 400.000 de ruble, iar persoanele juridice până la 5 milioane de ruble. De asemenea, a fost adoptată o lege care interzice adopția de copii ruși de către cetățeni ai țărilor care permit tranziția de gen. Ambele legi urmează să fie promulgate de președintele Putin.
Săptămâna 18-22 noiembrie aduce a treia serie de dezbateri dedicate dezvoltării durabile. Forumul 24 TRENDS FOR 2024, organizat de CONAF și Digi24, va explora pe 20 noiembrie provocările demografice cu care se confruntă România. Invitați de marcă, precum Oana-Silvia ŢOIU și Dr. Tiberius BRĂDĂȚAN, vor discuta despre migrarea forțată, scăderea natalității și îmbătrânirea populației, identificând soluții pentru un viitor sustenabil. Această zi este esențială pentru a aborda impactul demografic asupra stabilității economice și sociale a țării.
Deputaţii ruşi au adoptat o lege care interzice promovarea unui mod de viaţă fără copii, în contextul unei crize demografice accentuate de Războiul din Ucraina. Legea prevede amenzi severe pentru cei care promovează acest stil de viaţă în presă, filme sau publicitate, cu sume de până la 400.000 de ruble pentru persoane fizice şi până la cinci milioane de ruble pentru persoane juridice. Preşedinta Comisiei pentru Politica Familială, Nina Ostanina, a declarat că scopul legii este de a proteja tinerii de ideologii „inutile” și de a apăra valorile tradiţionale. În 2023, rata fecundităţii în Rusia a fost estimată la 1,41 copii per femeie, o situaţie recunoscută ca fiind „catastrofală” de către Kremlin.
Deputaţii ruşi au adoptat o lege care interzice promovarea stilului de viaţă „fără copii” în contextul unei crize demografice accentuate de războiul din Ucraina. Proiectul de lege, care urmează să fie validat de Consiliul Federaţiei şi promulgat de preşedintele Vladimir Putin, prevede amenzi drastice pentru cei care promovează acest stil de viaţă. Persoanele fizice pot fi amendate cu până la 400.000 de ruble (aproximativ 4.000 de euro), funcţionarii cu dublul sumei, iar persoanele juridice cu până la cinci milioane de ruble (47.000 de euro). Preşedinta Comisiei pentru Politica Familială, Nina Ostanina, a declarat că scopul legii este de a proteja tinerii de ideologii dăunătoare. Măsurile sunt parte dintr-o strategie mai amplă de a răspunde crizei demografice din Rusia, recunoscută ca fiind „catastrofală” pentru viitorul naţiunii.
Numărul italienilor trecuți de 100 de ani a crescut cu 30% în ultimul deceniu. Conform unui raport publicat de Biroul național de statistică din Italia (ISTAT), peste 22.000 de italieni se încadrează în grupa de vârstă 100-104 ani. Femeile constituie 81% din acest grup, iar în Italia există 21 de „super-centenari”, dintre care doar un bărbat. Îmbătrânirea populației generează probleme economice, având în vedere rata natalității scăzute, care afectează finanțele publice prin cheltuieli mari cu pensiile și asistența medicală. Cea mai vârstnică persoană din Italia este o femeie de 114 ani, iar cel mai vârstnic bărbat are 110 ani.
Donald Trump este susținut în special de bărbați albi fără studii superioare; majoritatea alegătorilor săi sunt bărbați (54%) și albi (55%) cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani (53%). Sondajele arată o creștere semnificativă a susținerii din partea alegătorilor latino bărbați, cu 18 puncte procentuale mai mult comparativ cu alegerile din 2020. În contrast, alegătorii Kamalei Harris, majoritar femei și afroamericani, se concentrează pe viitorul democrației, în timp ce susținătorii lui Trump pun accent pe economie, inflație și imigrație. Aceasta evidențiază diferențele semnificative între cele două tabere de alegători.
China se confruntă cu cea mai mică rată a căsătoriilor din ultimele patru decenii. În primele nouă luni ale acestui an, aproximativ 4,74 de milioane de cupluri s-au căsătorit, o scădere de 15% față de anul trecut. De la vârful de 13 milioane de căsătorii în 2013, tendința este în continuă scădere. Guvernul chinez a implementat măsuri precum stimulente financiare și organizarea de „întâlniri pe nevăzute” pentru a încuraja căsătoriile, însă tinerii rămân reticenți din cauza șomajului ridicat și a costului de trai. Sociologii subliniază că politicile demografice stricte din trecut și creșterea educației femeilor contribuie la acest declin.
Rata natalității din Germania a scăzut dramatic, ajungând la 1,35 nașteri pe femeie. Această prăbușire, observată în special în regiunile estice, este îngrijorătoare pentru viitorul sistemului de pensii al țării. Deși imigrația a crescut, în special din Ucraina, aceasta nu compensează scăderea numărului de nașteri, iar tinerii se simt din ce în ce mai pesimiști în privința responsabilităților parentale. Analiza sugerează că schimbările culturale și economice au influențat această tendință, iar Germania se confruntă cu provocări demografice majore, în special după un vârf în 2021.
România se confruntă cu o îmbătrânire demografică alarmantă, având 230 de localități în care peste 50% din populație are vârsta de peste 65 de ani, depășind astfel Japonia, cunoscută pentru vârsta medie ridicată a populației sale. Conform Institutului Național de Statistică, numărul românilor de peste 65 de ani a depășit cu aproape un milion pe cel al copiilor, iar proiecțiile sugerează că România va urca pe locul 8 în lume în ceea ce privește ponderea seniorilor. Cele mai afectate județe sunt Gorj, cu cea mai mare pondere a vârstnicilor, și Vaslui, cu cea mai scăzută. Această situație ridică îngrijorări legate de sustenabilitatea sistemului de pensii și a serviciilor sociale, având în vedere că populația vârstnică este considerată vulnerabilă.
România a pierdut un milion de locuitori în ultimul deceniu, iar previziunile arată o continuare a acestui trend alarmant. Experții estimează că, în zece ani, populația țării ar putea ajunge la 17 milioane, similar cu perioada postbelică. Scăderea natalității și creșterea proporției vârstnicilor sunt principalele cauze, iar ajutoarele statului pentru a contracara îmbătrânirea demografică sunt aproape inexistente. În iulie 2024, nașterile au crescut cu 35% față de luna precedentă, dar numărul deceselor a crescut cu 27,9%, evidențiind un spor natural negativ semnificativ. Această situație îngrijorătoare subliniază necesitatea unor măsuri eficiente pentru a sprijini tinerii și familiile.
