Constituția României a fost adoptată prin referendum pe 21 noiembrie 1991, validată pe 8 decembrie 1991. Aceasta a marcat tranziția de la comunism la democrație, stabilind o republică semiprezidențială. Președintele era ales prin vot popular, având atribuții în politică externă și fiind mediator al vieții politice. Parlamentul, definit ca bicameral, avea atribuții legislative, iar poporul putea fi consultat prin referendum. Amendamentele din 2003 au extins mandatul Președintelui la 5 ani și au introdus principii euro-atlantice. Curtea Constituțională asigură respectarea Constituției, iar judecătorii sunt votați de Parlament. Aceste schimbări au fost esențiale pentru consolidarea democrației în România.
Adrian Zuckerman, fost ambasador al Statelor Unite în România, îndeamnă românii să își recâștige încrederea și să sprijine democrația și meritocrația. El subliniază că România continuă să sufere din cauza rămășițelor comunismului și a corupției, cu un sector public ineficient care îngreunează economia. Zuckerman atrage atenția asupra necesității unei economii de piață reale, cu impozite mai mici și reglementări reduse, pentru a atrage investiții. De asemenea, el susține că România are nevoie de un lider capabil să implementeze reforme economice eficiente, menționând pe Nicolae Ciucă ca având un plan viabil pentru redresarea țării. Zuckerman avertizează că fără schimbări fundamentale, România va continua să se confrunte cu o scădere a populației și o calitate a vieții scăzută.
Justiția din Hong Kong a pronunțat sentințele în cel mai mare proces de securitate națională din istoria teritoriului. 45 de activiști pro-democrație au fost condamnați la pedepse cuprinse între patru și zece ani de închisoare pentru organizarea unor alegeri primare neoficiale în 2020. Benny Tai, lider al mișcării pentru democrație, a primit cea mai severă pedeapsă, de zece ani, fiind acuzat de autorități că a încercat să răstoarne guvernul. Joshua Wong, un alt activist notabil, a fost condamnat la peste patru ani de închisoare. Aceste condamnări subliniază restricționarea libertăților democratice în Hong Kong, teritoriu aflat sub controlul Chinei din 1997, unde Beijingul a impus o nouă lege a securității naționale în urma protestelor din 2019.
Elon Musk nu poate candida la președinție din cauza naționalității sale; totuși, influența sa în politica americană este semnificativă. Recent, Musk a fost implicat în sprijinul lui Donald Trump, având întâlniri frecvente și investind sume considerabile în campania acestuia. După achiziția Twitter, Musk a reușit să reînvie legătura cu Trump, având un rol crucial în alegerile recente. De asemenea, Musk a fost prezent la întâlnirile importante ale lui Trump, inclusiv la discuții cu lideri străini. Această colaborare a dus la întrebări serioase despre impactul miliardarilor asupra democrației americane, sugerând o tendință spre oligarhie, unde influența financiară poate depăși voința populară.
Justiția din Hong Kong a condamnat marți 45 de militanți pro-democrație la pedepse de până la 10 ani de închisoare. Aceștia au fost găsiți vinovați de subversiune în cel mai mare proces legat de legea securității naționale impusă de China. În total, 47 de activiști au fost arestați în 2021 pentru conspirație, riscând pedepse severe, inclusiv închisoare pe viață. Benny Tai, considerat organizator al acestor activiști, a primit cea mai lungă sentință, de 10 ani. Procesul a fost criticat de guvernele occidentale, inclusiv de SUA, care l-au catalogat drept motivat politic, cerând eliberarea celor condamnați pentru activități politice legale.
Rețelele sociale reprezintă un vector de manipulare electorală și supraveghere în masă. Potrivit raportului Freedom on the Net 2024, realizat de Freedom House, interferențele guvernelor străine și dezinformarea afectează democrația în 26 din cele 30 de țări studiate. Programele avansate de supraveghere au fost identificate în 40 de țări, inclusiv România, unde zeci de mii de persoane sunt monitorizate fără mandat. De asemenea, raportul subliniază că, pentru al nouălea an consecutiv, pierderile în materie de libertate online depășesc câștigurile, cu scăderi semnificative în Sudan și Kazakhstan. China continuă să fie cea mai represivă țară în ceea ce privește libertatea internetului.
Elections Hub, inițiativa Code for Romania, va funcționa între 24 noiembrie și 9 decembrie 2024, la Amzei Creative Corner, având scopul de a promova soluții digitale care să asigure transparența și eficiența procesului electoral. Acest spațiu va oferi cetățenilor, jurnaliștilor și specialiștilor ocazia de a explora aplicații precum Monitorizare Vot, Atent la Vot și Rezultate Vot, care facilitează un proces electoral corect și accesibil. De asemenea, hub-ul va fi un loc de întâlnire pentru discuții și activități legate de alegeri, având ca obiectiv îmbunătățirea participării cetățenilor în democrație. Code for Romania, fondată în 2016, este cea mai mare organizație de tehnologie civică din lume, dedicată soluțiilor digitale pentru problemele societății.
Mii de slovaci au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva guvernului condus de premierul Robert Fico în cadrul unei manifestații ce a marcat 35 de ani de la Revoluția de catifea din Cehoslovacia. Aproximativ 17.000-18.000 de persoane au participat la protestul din Bratislava, organizat de partide liberale și conservatoare, care au avertizat că libertățile democratice sunt amenințate. Manifestanții au afișat pancarte cu mesaje critice la adresa guvernului, acuzându-l de tendințe autoritariste. Michal Simecka, liderul opoziției, a subliniat că libertatea și democrația nu asigură o bună guvernare, evidențiind durata mandatului lui Fico.
Opoziția slovacă se mobilizează împotriva guvernului premierului Robert Fico, acuzându-l de amenințări la adresa democrației. Protestul a reunit mai multe partide, inclusiv Slovacia Progresistă și Libertate și Solidaritate, care au condamnat acțiunile guvernului. František Mikloško, un veteran politic, a subliniat că Slovacia trebuie să rămână parte din civilizația occidentală, refuzând influențele rusești. Branislav Gröhling, liderul Libertății și Solidarității, a avertizat că Fico conduce țara spre un regim autoritar similar cu cele din Rusia și China. Fico a suspendat ajutoarele militare pentru Ucraina și s-a opus sancțiunilor UE împotriva Rusiei, planificând o vizită în Rusia.
Ciucă subliniază necesitatea retragerii lui Simion pentru democrația românească și îndeamnă PSD să renunțe la planul Hrebenciuc, care a dus la crearea acestuia prin deciziile CCR. Președintele PNL, care candidează pentru funcția supremă în stat, a declarat că PSD ar trebui să fie mai atent la efectele acțiunilor sale, sugerând că jucându-se cu desecretizările, liderii social-democrați își pun în pericol democrația din România. Critica sa se concentrează pe responsabilitatea PSD în această situație, solicitând o reevaluare a relației cu George Simion.
