Papa Francisc a semnalat un „dezechilibru serios” în fondul de pensii al Vaticanului, subliniind necesitatea unor schimbări structurale urgente. Într-o scrisoare adresată cardinalilor, Suveranul Pontif a indicat că vor fi necesare „decizii dificile” care vor implica sacrificii din partea tuturor. Cardinalul Kevin Farrell a fost numit pentru a gestiona fondul, în contextul în care Vaticanul se confruntă cu îngrijorări legate de buget. Reducerile salariale impuse liderilor cardinali, pentru a treia oară în trei ani, reflectă o politică de „deficit zero”, în timp ce datoria netă a fondului de pensii este estimată la 631 de milioane de euro, iar deficitul Sfântului Scaun pentru 2023 este raportat la 83 de milioane de euro.
Guvernul se confruntă cu un deficit de fonduri pentru plata pensiilor în luna decembrie, fiind nevoit să aloce 2 miliarde de lei din fondul de rezervă. Această măsură a fost luată pentru a asigura banii necesari celor aproximativ 5 milioane de pensionari înainte de sărbători. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a explicat că Ministerul Muncii a rămas cu un deficit de 2,4 miliarde de lei, după ce banii au fost redirecționați către schemele de compensare pentru energie. În plus, se estimează că, începând cu 1 ianuarie, pensiile vor fi majorate cu peste 12%, ceea ce va amplifica presiunea financiară asupra bugetului de stat.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 500 de milioane de lei la un randament de 7,15%, o creștere semnificativă față de licitațiile anterioare. Cererea din partea investitorilor a fost scăzută, cu o acoperire sub 50% pentru o emisiune pe termen scurt. Această situație reflectă penalizările aplicate României din cauza derapajului fiscal, deficitul bugetar fiind estimat la peste 8% din PIB. În contrast, în alte țări din regiune, dobânzile sunt în stagnare sau scad. În ultima săptămână, randamentele medii pentru obligațiunile pe 10 ani au crescut cu 21 de puncte de bază, în timp ce guvernul se confruntă cu o foame de finanțare de 20 miliarde de lei pentru ultimele luni ale anului, după ce a împrumutat 215 miliarde de lei în primele 10 luni.
Fondul de pensii al Vaticanului se confruntă cu un grav dezechilibru, a declarat Papa Francisc, anunțând măsuri radicale pentru restructurarea acestuia. Într-o scrisoare adresată cardinalilor și liderilor departamentelor Vaticanului, Suveranul Pontif a numit cardinalul Kevin Farrell să preia administrarea fondului. Deși nu a detaliat amploarea problemei, Papa a subliniat necesitatea unor decizii dificile și a cerut o abordare de „deficit zero”. De asemenea, Vaticanul se confruntă cu o datorie netă estimată la 631 de milioane de euro, iar veniturile obținute din Muzeele Vaticane au fost folosite pentru a compensa deficitul, care a fost de aproximativ 83 de milioane de euro anul trecut. Această situație reflectă preocupările financiare crescânde ale Bisericii Catolice.
Fondul de pensii al Vaticanului se confruntă cu un grav dezechilibru; Papa Francisc a anunțat măsuri drastice pentru a aborda problema. Într-o scrisoare adresată cardinalilor, suveranul pontif a subliniat necesitatea unor modificări structurale și a numit pe cardinalul Kevin Farrell pentru a prelua administrarea fondului. De asemenea, Papa a impus reduceri salariale pentru cardinalii din conducerea Vaticanului și a cerut o agendă de „deficit zero”. Deși Vaticanul nu a publicat un raport bugetar complet de ani de zile, datoria netă a fondului de pensii este estimată la 631 de milioane de euro, iar deficitul total al Sfântului Scaun a fost de aproximativ 83 de milioane de euro anul trecut.
Papa Francisc a declarat că fondul de pensii al Vaticanului se confruntă cu un ''grav dezechilibru'' care ar putea necesita modificări structurale. Într-o scrisoare adresată cardinalilor, papa a subliniat necesitatea unor decizii dificile, cerând generozitate și sacrificiu. Cardinalul Kevin Farrell a fost numit să conducă administrarea fondului, în contextul în care Vaticanul se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ. Datoria netă a fondului de pensii pentru beneficii post-angajare este estimată la aproximativ 631 de milioane de euro. De asemenea, Papa a impus reduceri salariale pentru cardinali și a cerut o agendă de ''deficit zero''.
Papa Francisc a semnalat o criză gravă în fondul de pensii al Vaticanului, solicitând modificări structurale. Într-o scrisoare adresată cardinalilor din întreaga lume, el a subliniat necesitatea unor decizii dificile, care vor necesita generozitate și sacrificiu. Cardinalul Kevin Farrell a fost desemnat să gestioneze fondul, în contextul unei îngrijorări continue a Papei privind bugetul Vaticanului. De asemenea, acesta a impus reduceri salariale pentru cardinalii din conducerea Vaticanului, în timp ce deficitul bugetar al Sfântului Scaun a fost estimat la 83 de milioane de euro. Fondul de pensii are o datorie netă de aproximativ 631 de milioane de euro, iar veniturile Vaticanului sunt adesea folosite pentru a acoperi aceste deficite.
Guvernul român se confruntă cu lipsa fondurilor pentru plata pensiilor în luna decembrie și va extrage 1,6 miliarde lei din Fondul de Rezervă pentru a acoperi cheltuielile necesare. Această decizie vine pe fondul scandalului legat de tăierile de cheltuieli și a majorării pensiilor recalculate, care au intrat în vigoare din 1 septembrie 2024. În plus, premierul Marcel Ciolacu a anunțat un buget de un miliard de lei pentru împrumuturi destinate autorităților locale, menționând și inițiativele de digitalizare a Primăriilor. Deficitul bugetar se află deja la 8%, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sustenabilității economice.
Guvernul a decis să aloce 1,6 miliarde de lei din Fondul de Rezervă pentru a asigura plata pensiilor pe luna decembrie, în contextul în care Ministerul Muncii nu dispune de suficiente fonduri pentru pensiile recalculate de la 1 septembrie 2024. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, de asemenea, un miliard de lei pentru a sprijini autoritățile locale în acoperirea cheltuielilor neeligibile din proiectele cu fonduri europene. În plus, accizele pentru vinuri și băuturi alcoolice vor fi majorate anul viitor, în timp ce se continuă digitalizarea Primăriilor, cu un buget de aproape 200 de milioane de lei. Deficitul bugetar a ajuns la 8%, iar ministrul Muncii a menționat o creștere a încasărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2024.
Creșterea taxelor devine inevitabilă pentru România, care riscă să piardă miliarde de euro din fondurile europene. În contextul deficitului bugetar excesiv, autoritățile se confruntă cu presiuni din partea Comisiei Europene, care amenință cu blocarea decontărilor pentru fondurile europene dacă deficitul nu scade. Guvernul a anunțat că va implementa măsuri de corecție fiscală, inclusiv majorarea impozitelor pe venit și proprietăți, începând cu aprilie 2025. Deficitul planificat pentru 2024 este de 8% din PIB, iar în septembrie acesta a atins deja 5,45%. În plus, Produsul Intern Brut a rămas constant în trimestrul III 2024, ceea ce indică o stagnare economică.
