Noua lege din Rusia sancționează persoanele care promovează un stil de viață fără copii. Adoptată recent de senatori, această reglementare prevede amenzi de până la 400.000 de rube pentru indivizi și până la cinci milioane de rube pentru organizații. Legea face parte dintr-o tendință ultraconservatoare a regimului Putin, care își propune să contracareze declinul demografic. De asemenea, a fost adoptată o lege care interzice adoptarea copiilor ruși de către cetățeni din țările care permit tranziția de gen, în special cele din NATO. Aceste măsuri reflectă o reacție împotriva valorilor occidentale, percepute ca fiind decadente.
România se confruntă cu o scădere alarmantă a natalității, cu o reducere de -35% a numărului de copii născuți în 2023 față de 1998. Această tendință negativă este observată în întreaga Uniune Europeană, însă România se distinge prin dimensiunea acestei scăderi, având un declin fără precedent în ultimii doi ani, cu aproape 60.000 de nașteri mai puțin față de 2021. Specialiștii subliniază că problema natalității are implicații economice severe, afectând nu doar structura demografică, ci și sustenabilitatea sistemului de sănătate și a economiei. Lipsa unor politici coerente de sprijin pentru familii contribuie la stagnarea natalității, în timp ce alte țări din regiune, precum Polonia și Ungaria, încearcă diverse măsuri pentru a încuraja nașterile, dar fără rezultate notabile. Această situație ridică semne de întrebare asupra viitorului economic și social al României, în contextul în care se preconizează o ieșire masivă la pensie a populației active în următorii ani.
Medgidia, municipiu din județul Constanța, a văzut populația sa redusă la jumătate față de perioada comunistă. În 1970, orașul avea peste 60.000 de locuitori, dar recensământul din 2021 a arătat doar 34.612. Această scădere dramatică este rezultatul unor factori economici și sociali, orașul fiind odată un centru industrial important, cu un stadion de 32.700 de locuri, construit în 1978. Medgidia, care atrage anual sute de mii de turiști, a avut o istorie de prosperitate în perioada interbelică și comunistă, dar a suferit un declin semnificativ după 1989, înregistrând o pierdere de aproape 5.000 de locuitori în ultimul deceniu.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a subliniat că România se confruntă cu o criză demografică severă. Anul trecut, țara a înregistrat doar 156.000 de nașteri, cel mai mic număr din istoria modernă, ceea ce, conform liderului UDMR, va conduce la o populație îmbătrânită și la prăbușirea sistemelor sociale în următoarele două decenii. Hunor a evidențiat că, în 2024, situația se prezintă și mai grav, estimând că până la sfârșitul anului vor fi mai puțin de 100.000 de nașteri. El a cerut acțiuni politice orientate spre încurajarea tinerilor să rămână în țară, susținând că statul trebuie să fie în slujba cetățenilor, nu invers. De asemenea, a subliniat importanța sprijinirii întreprinderilor mici și a familiilor tinere prin facilități fiscale și deduceri de impozite.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, susține că există motive întemeiate pentru ca românii să-l voteze în calitate de președinte, deoarece propunerile sale sunt „pragmatice” și vizează „probleme reale”. Într-o conferință de presă în Bihor, Hunor a declarat că dorește o relație în care cetățeanul primește mai mult și statul mai puțin, cu accent pe măsuri concrete pentru combaterea declinului demografic, sprijinirea IMM-urilor și reformarea sistemului medical prin eliminarea examenului de rezidențiat. Criticând actuala guvernare PSD-PNL, Hunor a afirmat că UDMR a adus „vocea rațiunii” în guvern, iar plecarea sa a lăsat un gol. El consideră că revenirea UDMR la guvernare ar fi benefică pentru echilibru și responsabilitate.
Declinul demografic este cea mai mare problemă a României; Kelemen Hunor, liderul UDMR, a tras un semnal de alarmă privind schimbarea structurii de vârstă a populației, care va afecta sustenabilitatea sistemelor statului. Într-o discuție cu Mihai Tatulici, Hunor a menționat că în 2023 România a înregistrat cel mai scăzut număr de nou-născuți din istorie, cu doar 156.000 de nașteri, dintre care 24.000 în străinătate. El a subliniat că, dacă trendul continuă, populația va scădea drastic până în 2040, provocând o criză economică. Candidatul UDMR a promis că, dacă va ajunge președinte, va iniția o „revoluție demografică” pentru a îmbunătăți condițiile de trai și a redobândi încrederea cetățenilor în stat. Hunor a subliniat că este esențial să se acorde o importanță deosebită tinerilor și familiilor pentru a inversa acest declin.
Marcel Ciolacu subliniază că stoparea declinului demografic nu se face prin atacuri pe rețele sociale. El a propus soluții pentru a încuraja tinerii să rămână în România, menționând că o populație în scădere afectează echilibrul demografic și economia. Printre măsurile prezentate se numără investiții în infrastructura educațională, dezvoltarea învățământului dual, zero impozit pe venit pentru tinerii sub 26 de ani și sprijin pentru angajatori în amenajarea spațiilor pentru îngrijirea copiilor. Ciolacu consideră că aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura un viitor stabil tinerilor și familiilor din România.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a respins vehement reforma administrativă propusă, considerând că aceasta ar duce la centralizarea deciziilor și ar dilua comunitățile locale. El a subliniat că, în loc să se aplice principiul subsidiarității, reforma ar muta autoritatea la distanțe mari, ceea ce este inacceptabil. În plus, Kelemen a abordat problemele demografice și economice, afirmând că declinul populației afectează toate comunitățile și că bugetul țării este într-o situație precară, necesitând măsuri care să nu afecteze populația. Soluțiile propuse includ politici fiscale care să mențină puterea de cumpărare a familiilor, fără creșterea impozitelor.
