Luis de Guindos, vicepreședintele Băncii Centrale Europene, a subliniat riscurile generate de nivelul ridicat al datoriei suverane. În cadrul conferinței Euro Finance Week de la Frankfurt, el a avertizat că datoriile crescânde pot limita capacitatea guvernelor de a răspunde provocărilor economice pe termen lung, afectând astfel cheltuielile necesare pentru combaterea schimbărilor climatice și digitalizare. Guindos a menționat că deficitele bugetare mari ar putea duce la reevaluări ale riscurilor de țară și ar putea îngreuna sprijinul economic în fața unor șocuri negative. Aceste declarații vin înainte de publicarea raportului semestrial al BCE privind stabilitatea financiară, care va analiza amenințările recente la adresa băncilor. De asemenea, oficialii BCE se pregătesc pentru o reuniune crucială în decembrie, unde se așteaptă discuții despre politica monetară viitoare.
Datoria guvernamentală a României a crescut la 52,7% din PIB în luna august 2024, conform datelor Institutului Național de Statistică. Aceasta reprezintă o creștere de la 52% în luna iulie. Datoria pe termen mediu și lung a atins 831,952 miliarde de lei, iar datoria pe termen scurt a crescut la 55,031 miliarde de lei. Cele mai mari părți ale datoriei sunt titluri de stat, totalizând 746,643 miliarde de lei. Datoria în moneda națională este de 426,171 miliarde de lei, iar datoria externă se ridică la 451,715 miliarde de lei, reprezentând 26,8% din PIB. De asemenea, datoria administrației publice centrale a ajuns la 864,742 miliarde de lei, iar cea a administrației locale la 22,237 miliarde de lei.
Datoria guvernamentală a crescut în iulie 2024, atingând 876,288 miliarde lei, față de 860,331 miliarde lei în luna precedentă, conform Ministerului Finanțelor. Procentul datoriei din PIB a urcat la 52%, de la 51,1% în iunie. Datoria pe termen mediu și lung a crescut la 824,06 miliarde lei, iar cea pe termen scurt la 52,228 miliarde lei. Datoria internă este de 428,925 miliarde lei, iar cea externă de 447,363 miliarde lei. Guvernul a aprobat o ordonanță pentru creșterea plafonului de îndatorare publică la 53% din PIB pentru sfârșitul anului 2024, pentru a asigura flexibilitatea financiară necesară implementării planurilor de finanțare.
