Olaf Scholz a avut prima convorbire telefonică cu Vladimir Putin după doi ani, în care a cerut retragerea trupelor ruse din Ucraina și inițierea negocierilor de pace. Cancelarul german a subliniat angajamentul Uniunii Europene față de Ucraina și determinarea Germaniei de a susține țara în fața agresiunii ruse. Discuția a avut loc după un dialog prealabil cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a fost în contextul unei crize politice interne în Germania, unde Scholz se pregătește pentru alegeri anticipate. De asemenea, temerile cu privire la continuarea ajutoarelor americane pentru Ucraina sunt tot mai mari, având în vedere victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA.
Germania va organiza alegeri legislative anticipate pe 23 februarie 2025 după destrămarea coaliției de guvernământ condusă de cancelarul Olaf Scholz. Decizia a fost stabilită în urma discuțiilor cu principalul partid de opoziție, CDU/CSU. Cancelarul va solicita un vot de încredere în Bundestag pe 16 decembrie, iar dacă va pierde acest vot, președintele Frank-Walter Steinmeier va avea trei săptămâni pentru a dizolva camera, urmată de organizarea alegerilor în termen de 60 de zile. Coaliția tripartită, formată din SPD, Verzi și liberali, s-a destrămat după demiterea ministrului liberal de finanțe, Christian Lindner, din cauza neînțelegerilor privind politica economică.
Crizele politice din Germania și Franța afectează stabilitatea Uniunii Europene, conform analizei realizate de Euronews. În Germania, guvernul lui Olaf Scholz se confruntă cu o criză majoră după demiterea ministrului de Finanțe, Christian Lindner, ceea ce a dus la prăbușirea coaliției „semafor”. Pe de altă parte, președintele francez Emmanuel Macron a dizolvat Adunarea Națională și a convocat alegeri anticipate, după o serie de rezultate slabe la alegerile europene. Cercetătorii subliniază că aceste crize slăbesc poziția liderilor europeni în fața unei posibile reveniri a lui Donald Trump, care ar putea să profite de diviziunile din interiorul UE pentru a negocia bilateral, având astfel un avantaj în discuțiile despre tarife și apărare. Această instabilitate ar putea afecta și sprijinul pentru Ucraina, în timp ce alte state europene ar putea încerca să capitalizeze pe slăbirea conducerii franco-germane. Germania se află într-o recesiune economică, iar Scholz a anunțat intenția de a organiza un vot de încredere, ceea ce ar putea deschide calea pentru alegeri anticipate.
Germania se află într-o criză politică profundă după ce cancelarul Olaf Scholz a pierdut sprijinul politic. Coaliția sa de guvernare, formată din SPD, Verzi și FDP, s-a destrămat recent, iar Scholz va solicita un vot de încredere în Bundestag pe 16 decembrie. Odată ce va pierde încrederea, președintele Frank-Walter Steinmeier va avea la dispoziție trei săptămâni pentru a dizolva camera inferioară, iar noile alegeri ar urma să aibă loc în termen de 60 de zile. CDU/CSU, principala formațiune de opoziție, este deja în campanie electorală, având un avantaj semnificativ în sondaje. În ciuda dificultăților, Olaf Scholz își menține poziția de lider al SPD, în timp ce popularitatea sa scade.
Parlamentul din Bulgaria se află într-un impas în alegerea președintelui, cu GERB-SDS și PP-DB în competiție strânsă, ambele formațiuni având același număr de voturi. Raia Nazarian de la GERB a fost respinsă de toate celelalte partide, inclusiv de Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, ceea ce a dus la izolarea completă a GERB. La prima rundă de vot, niciun candidat nu a fost ales, iar la balotaj situația a rămas neschimbată. O propunere de a numi un președinte temporar a fost avansată, dar nu a fost acceptată de toți membrii. Consiliul Președinților Parlamentului a decis să amâne ședința pentru miercuri, fără a lua măsuri concrete în prima întâlnire.
Germania va organiza alegeri anticipate pe 23 februarie 2024, după destrămarea coaliției cancelarului Olaf Scholz. Votul de încredere din parlament, programat pentru 16 decembrie, este așteptat să fie pierdut de guvern, conform surselor Reuters. Această decizie vine pe fondul unei crize economice și a provocărilor internaționale, cum ar fi victoria lui Donald Trump în SUA. În prezent, conservatorii din opoziție conduc în sondaje, cu un scor dublu față de social-democrați. Economistul ING Carsten Brzeski consideră că alegerile ar putea oferi o nouă direcție politică, dar riscurile formării unei coaliții stabile rămân.
Germania va organiza alegeri anticipate pe 23 februarie după ce cancelarul Olaf Scholz a demis ministrul de finanțe, provocând o criză politică. Social-democrații lui Scholz au ajuns la un acord cu opoziția pentru a avansa scrutinul, inițial programat pentru 28 septembrie. Această decizie a fost generată de dispute privind sprijinul militar pentru Ucraina. Liderul opoziției, Friedrich Merz, este văzut ca principalul candidat, dar Scholz speră să își mențină mandatul, având în vedere că va solicita un vot de încredere în parlament. Dacă pierde, va cere dizolvarea parlamentului, iar alegerile vor trebui organizate în 60 de zile.
Salome Zurabișvili cere organizarea de noi alegeri parlamentare în Georgia. Aceasta a acuzat partidul de guvernământ, Visul Georgian, de fraudă electorală, susținând că rezultatele scrutinului din 26 octombrie nu sunt valide. În cadrul unei conferințe de presă, Zurabișvili a declarat că țara se află într-o criză politică profundă și că organizarea de alegeri corecte este esențială pentru restabilirea stabilității. Președintele parlamentului, Șalva Papuașvili, a respins cererile președintei, acuzând oficialii europeni de încercarea de a destabiliza țara și de a influența procesul electoral.
Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că este pregătit să solicite un vot de încredere până la sfârșitul acestui an, în contextul destrămării coaliției tripartite. Scholz a declarat că nu este o problemă pentru el să organizeze acest vot înainte de Crăciun, subliniind că nu este atașat de funcția sa. Această declarație ar putea deschide calea pentru alegeri anticipate, având în vedere că votul de încredere era inițial planificat pentru luna ianuarie. În cazul în care Scholz va pierde votul, președintele Frank-Walter Steinmeier ar avea 21 de zile pentru a dizolva Bundestagul, iar alegerile ar urma să aibă loc în termen de 60 de zile. Criza a escaladat după demiterea lui Christian Lindner, ministrul Finanțelor, și retragerea altor miniștri, ceea ce a dus la colapsul coaliției.
Olaf Scholz, cancelar al Germaniei, a fost numit „rață șchioapă” de Friedrich Merz, liderul CDU, în contextul unei crize politice profunde. Coaliția de guvernare s-a prăbușit după demiterea ministrului de finanțe Christian Lindner, ceea ce a dus la pierderea sprijinului parlamentar pentru guvernul lui Scholz. În acest climat, Merz, care aspiră la funcția de cancelar, a promis o revenire la valorile conservatoare și a subliniat intenția de a colabora cu administrația Trump. Sondajele arată că Merz ar putea obține 35% din voturi, în timp ce Scholz ar avea doar 18%.
