Prețurile la energia electrică cresc alarmant în Grecia, cu un preț mediu pe piața angro de 183,01 euro/megawatt-oră. Guvernul grec, condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, se confruntă cu provocări în limitarea transferului acestor costuri către consumatori. Responsabilii din Ministerul Energiei analizează măsuri de sprijin, inclusiv subvenții pentru gospodării și companii, dar se confruntă cu dificultăți în găsirea fondurilor necesare. În plus, se discută despre impunerea unui plafon pentru veniturile producătorilor de energie. Criza energetică afectează și alte țări din sud-estul Europei, iar asociațiile industriale din Grecia, Bulgaria și România solicită intervenția Comisiei Europene pentru a aborda problema prețurilor ridicate.
Creșterea prețurilor la energia electrică în Grecia continuă, iar guvernul caută soluții pentru a limita impactul asupra consumatorilor. Premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat că nu va permite transferarea prețurilor mari de pe piața angro către gospodării și companii. Ministerul Energiei lucrează la măsuri de sprijin, dar se confruntă cu dificultăți în găsirea fondurilor necesare. Se discută despre impunerea unui plafon pentru veniturile producătorilor de energie și despre impozitarea profiturilor, însă aceste măsuri necesită aprobarea Comisiei Europene. De asemenea, asociațiile industriale din Grecia, Bulgaria și România au solicitat măsuri pentru a aborda problema prețurilor ridicate, subliniind că acestea afectează competitivitatea. Prețul mediu pe piața angro din Grecia a crescut semnificativ, atingând 183,01 euro/MWh, cel mai mare nivel din ultimele 94 de săptămâni, iar criza energetică continuă să afecteze regiunea, în special din cauza cererii din Ucraina și a prețurilor gazelor în creștere.
Chimcomplex a raportat o scădere semnificativă a profitului net, de 82,41%, ajungând la 9,63 milioane lei în primele 9 luni ale anului 2024, comparativ cu 54,77 milioane lei în aceeași perioadă a anului trecut. Deși cifra de afaceri a crescut cu 4,63%, cheltuielile totale au crescut cu 14,39%, atingând 1,13 miliarde lei. Compania subliniază că criza energetică din Europa a escaladat, afectând capacitatea de producție și competitivitatea pe piețele internaționale, în special în sectorul polieter poliol. La sfârșitul lunii septembrie, Chimcomplex avea active totale de 2,73 miliarde lei și datorii de 1,00 miliard lei.
Gazprom a informat Austria că va suspenda livrările de gaze începând cu 16 noiembrie; această decizie marchează o posibilă încheiere a livrărilor rusești către Europa. Compania austriacă OMV a confirmat că a fost notificată de Gazprom și că livrările vor fi reduse la zero din ora 05:00 GMT. Austria, una dintre ultimele țări europene dependente de gazul rusesc, se confruntă cu o criză energetică profundă, iar OMV a declarat că a anticipat această întrerupere, asigurându-se de surse alternative de gaze din Germania, Italia și Țările de Jos. Comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, a subliniat că există suficiente surse alternative pentru a compensa deficitul, fără a mai depinde de gazele rusești prin Ucraina.
Austria va rămâne fără gaz rusesc începând de sâmbătă; Gazprom a notificat autoritățile austriece că livrările vor înceta complet. Aceasta marchează o etapă semnificativă în reducerea dependenței de gazul rusesc, în contextul în care majoritatea țărilor europene au redus importurile după izbucnirea conflictului din Ucraina. OMV, compania austriacă, a declarat că a fost pregătită pentru această situație și va compensa pierderile prin surse alternative, inclusiv gaze din Germania, Italia și lichefiat din Olanda. Totuși, analiștii avertizează că această situație ar putea agrava criza energetică din Austria, afectând economia și sectorul industrial, deja în recesiune. Comisarul european pentru Energie a subliniat că țările UE au acces la alternative pentru a face față deficitului de gaze.
Două cutremure puternice s-au produs în sud-vestul Cubei, primul cu magnitudinea de 5,9 și al doilea de 6,8, la interval de o oră. Epicentrul a fost localizat aproape de coastă, la 35 și 40 de kilometri sud de Bartolomé Masó. Primul seism a avut loc la o adâncime de 14,2 km, iar cel de-al doilea la 23,5 km, revizuită ulterior la 14 km. Cutremurele au fost resimțite în toate provinciile din estul insulei, inclusiv în Santiago de Cuba, unde oamenii au ieșit pe străzi. Deocamdată, nu sunt raportate victime sau pagube, dar infrastructura este deja afectată de uraganul Rafael, care a lăsat multe zone fără electricitate. Protestele au crescut în intensitate din cauza crizei energetice și a penuriei de alimente și medicamente.
Ucraina se confruntă cu o iarnă extrem de dificilă din cauza atacurilor rusești care au devastat rețeaua electrică a țării. Mii de muncitori se mobilizează pentru a repara centralele electrice afectate, dar provocările sunt uriașe, având în vedere că infrastructura a pierdut peste 50% din capacitate. Experții avertizează că, în cel mai rău scenariu, ucrainenii ar putea experimenta pene de curent de până la 20 de ore pe zi, ceea ce ar duce la o criză umanitară. În plus, atacurile asupra centralelor nucleare rămân o amenințare gravă, iar rezervele de combustibil sunt insuficiente, ceea ce complică și mai mult situația. Autoritățile fac apel la ajutor internațional pentru a face față acestei crize iminente.
Ucraina se confruntă cu o criză energetică severă în iarnă din cauza atacurilor constante ale Rusiei asupra infrastructurii energetice, care a pierdut 50% din capacitate. Experții estimează că, în condiții de temperaturi scăzute, țara va avea pene de curent de până la 20 de ore pe zi. Oleksandr Kharchenko, expert în energie, subliniază că dependența de centralele nucleare, care furnizează 60% din electricitate, face situația și mai vulnerabilă. De asemenea, lipsa resurselor de gaz și atacurile continue asupra instalațiilor energetice vor duce la o creștere a numărului de refugiați, afectând grav Europa. Guvernul ucrainean lucrează la fortificarea infrastructurii, dar măsurile actuale s-ar putea dovedi insuficiente împotriva atacurilor sofisticate ale Rusiei.
Un petrolier din Mexic transportă 400.000 de barili de petrol către Cuba, unde criza energetică a dus la închiderea școlilor și la trimiterea acasă a angajaților neesențiali. Nava Vilma, sub pavilion cubanez, este așteptată să ajungă pe insulă în această săptămână, după ce Cuba a încercat să repornească rețeaua electrică afectată de un uragan. Mexicul a început să furnizeze petrol Cubei anul trecut, completând livrările din Venezuela, iar în 2023 a livrat aproximativ 20.000 de barili pe zi de țiței Olmeca.
Cuba se confruntă cu o criză energetică severă, cu pene de curent care durează până la 20 de ore pe zi. Guvernul a recunoscut problemele rețelei electrice, dar dă vina pe embargoul impus de Statele Unite. Centralele electrice, cum ar fi Antonio Guiteras, sunt vechi și uzate, iar încercările de a implementa soluții de energie solară au eșuat din lipsă de fonduri. În plus, criza a afectat și alimentarea cu apă, lăsând sute de mii de cubanezi fără acces la apă curentă. Situația a generat temeri de colaps social, iar locuitorii sunt îngrijorați de viitorul țării. În acest context, protestele sunt rare, iar guvernul a intensificat intimidările împotriva disidenților. *sursa*
