Mii de credincioși sunt așteptați miercuri, 20 noiembrie, la Mănăstirea Bistrița din comuna Costești, pentru a celebra sărbătoarea Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. Evenimentul va include slujbe religioase ce vor începe marți seară, cu o priveghere oficiată de un sobor de ierarhi. Racla cu moaștele sfântului va fi scoasă din biserică, iar mulți credincioși vor veni să se închine și să ceară ajutorul divin. Sfântul Grigorie Decapolitul, cunoscut pentru minuni, a trăit între anii 780-842, dedicându-și viața apărării ortodoxiei. Moaștele sale au ajuns la Mănăstirea Bistrița în 1498, fiind păstrate într-o raclă de argint din 1656.
ÎPS Ioan Selejan, lider spiritual respectat, îndeamnă politicienii să respecte Constituția și să nu folosească numele lui Dumnezeu în campanie. Într-un mesaj adresat candidaților înainte de alegerile prezidențiale, acesta subliniază importanța sincerității în promisiunile electorale și avertizează asupra riscurilor asociate cu ascunderea problemelor personale. Selejan afirmă că un președinte ar trebui să fie un om credincios și dedicat țării, care să nu promită lucruri ce depășesc atribuțiile sale. De asemenea, el consideră inacceptabil ca politicienii să vorbească despre credință în campanie, dar să adopte legi contrare valorilor creștine în timpul mandatului. Aceste observații au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Antena 3 CNN.
Biserica Ortodoxă îl pomenește pe 18 noiembrie pe Sfântul Mucenic Platon, un martir din Țara Galaților. Acesta a refuzat să renunțe la credința sa în Hristos, chiar și în fața unor chinuri inimaginabile. Guvernatorul Agripin i-a cerut să se închine idolilor, dar Platon a răspuns cu tărie, afirmând că preferă să fugă de moartea veșnică și să caute viața fără de moarte. A fost supus la torturi severe și, în cele din urmă, a fost decapitat pentru credința sa. În această zi, credincioșii sunt încurajați să se roage și să postească în cinstea lui, recitând troparul său care vorbește despre puterea și răbdarea mucenicilor în fața suferințelor.
Postul Crăciunului este o perioadă dedicată curățirii spirituale și pregătirii pentru Nașterea Domnului. Aceasta se desfășoară între 15 noiembrie și 24 decembrie și impune respectarea unor reguli stricte. Credincioșii trebuie să se abțină de la carne, lactate și produse care conțin ouă, având zile cu dezlegare la pește. În plus, nu este permisă organizarea de nunți, botezuri sau petreceri, dansul, fumatul și consumul de alcool. Ajunul Nașterii Domnului este considerat o zi aspră, în care se ține post negru. Tradițiile includ consumul de grâu fiert cu fructe și miere, iar credincioșii se roagă pentru iertarea păcatelor. De asemenea, există obiceiuri legate de vreme și ritualuri menite să aducă noroc, cum ar fi curățarea veselei și evitarea măturatului în Ajunul Crăciunului.
Postul Crăciunului 2024 a început, marcând o perioadă de 40 de zile dedicată purificării sufletești și trupești, rugăciunii și meditației, pregătind credincioșii pentru Nașterea Domnului. Această perioadă este caracterizată prin reguli alimentare stricte, fapte bune și o concentrare pe viața spirituală, având rolul de a întări legătura cu Dumnezeu. Preotul Ovidiu Panaite a subliniat că este un post al așteptării, ce se încheie cu venirea lui Isus Hristos, având multe dezlegări la pește, ceea ce îl face mai ușor comparativ cu alte posturi. De asemenea, sărbătoarea nașterii lui Isus a fost stabilită pe 25 decembrie, separată de sărbătoarea Botezului.
Biserica Ortodoxă îl prăznuiește astăzi, 17 noiembrie, pe Sfântul Ierarh Grigorie Taumaturgul. Născut într-o familie păgână în Nicsar, Turcia de azi, Grigorie a studiat retorică și drept și s-a convertit la creștinism, schimbându-și numele din Teodor în Grigorie. După hirotonirea ca episcop al Neocezareei, el a reușit să convertească toți locuitorii orașului, crescând numărul creștinilor de la 17 la o comunitate semnificativă. Este cunoscut pentru darul facerii de minuni, atribuindu-i-se lucrări importante precum „Cuvânt de mulțumire către Origen” și „Simbolul de credință”. Grigorie a murit în jurul anului 270, lăsând în urmă o moștenire spirituală profundă.
Silviu Prigoană a murit pe 12 noiembrie 2024, fiind înmormântat la Cimitirul Evanghelic Lutheran din București. El a ales cu atenție decorarea cavoului familiei, inclusiv o frescă din mozaic ce înfățișează trei îngeri, amplasată deasupra locului unde se odihnește fiul său. În ultimul său interviu, Prigoană a subliniat semnificația profundă a acestei opere, care simbolizează speranța în viața de apoi și reuniunea cu cei dragi. Fresca este realizată integral din mozaic și reprezintă valori creștine, îngeri asemănători mironosițelor fiind văzuți ca simboluri ale credinței și ale evlaviei feminine. Aceasta reflectă, de asemenea, recunoștința față de femeile care contribuie la binele comunității, precum profesoarele și asistentele medicale.
Silviu Prigoană a fost înmormântat la Cimitirul Evanghelic Lutheran din București, conform dorințelor sale. Ceremonia a avut loc în secret, doar în prezența familiei și a câtorva prieteni apropiați. Prigoană, care nu a fost atras de religie în forma sa tradițională, a optat pentru un cimitir luteran, unde a fost îngropat alături de tatăl și fiul său. Inscripția de pe capelă, „Unser Glaube ist der Sieg, der die Welt überwunden hat”, tradusă ca „Credința noastră este victoria care a învins lumea”, subliniază puterea credinței de a depăși obstacolele vieții. Această alegere reflectă viziunea sa asupra spiritualității, în care nu crede în concepte precum Raiul sau Iadul, ci într-o formă de credință mai liberă și personală.
Sf. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, a fost un mare dascăl al Bisericii, cunoscut pentru predicile sale inspirate. Născut în Antiohia, a avut parte de o educație aleasă, devenind monah după moartea mamei sale, Antuza. A fost hirotonit preot și ulterior arhiepiscop, unde a promovat curățenia și dreptatea. A fost exilat din cauza intrigilor politice, suferind în timpul surghiunului. A murit la Comane, în urma unor privațiuni severe, lăsând în urma sa Liturghia care îi poartă numele, săvârșită în Biserica Ortodoxă în majoritatea duminicilor și sărbătorilor. Moartea sa a avut loc în ziua Înălțării Sfintei Cruci, un simbol al suferinței sale pentru credință.
Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Martiri Năsăudeni, inclusiv pe Atanasie Todoran, un simbol al credinței și curajului. Născut în Bichigiu, Atanasie a dezertat din armată și s-a refugiat în Munții Ţibleșului. După ce a fost închis în Turnul Dogarilor din Bistrița, s-a întors în satul natal, unde a refuzat să își împărtășească fiul cu azimă. Soldații care s-au alăturat lui Atanasie au fost executați, iar el a fost condamnat la moarte. Alături de el, alți martiri au suferit aceeași soartă, demonstrând devotamentul lor față de credință.
