România a fost reprezentată la COP29 de către Alexandra Dobre, Director General al MFTES, alături de tineri români. Conferința ONU, desfășurată la Baku, Azerbaidjan, a inclus participarea a doi adolescenți români, marcând o premieră pentru delegația națională. Alexandra Dobre a subliniat importanța implicării tinerilor în deciziile climatice, având întâlniri cu reprezentanți internaționali pentru a discuta inițiative inovatoare. Printre propunerile discutate s-au numărat crearea de Consilii Naționale și Locale ale Tineretului pentru mediu și dezvoltarea de programe de formare. De asemenea, s-au abordat soluții pentru finanțarea inițiativelor de tranziție justă, subliniind necesitatea educației și sănătății în prioritățile climatice. Dobre a evidențiat rolul strategic al României în cooperarea energetică cu Azerbaidjanul, esențială pentru stabilitatea energetică a Uniunii Europene.
COP29 a generat tensiuni majore între statele bogate și cele sărace, cu peste 65.000 de participanți din aproape 200 de țări. La summitul din Azerbaidjan, discuțiile s-au concentrat asupra finanțării globale pentru combaterea schimbărilor climatice, dar neînțelegerile persistă. Țările dezvoltate ezită să contribuie cu sume semnificative la un fond destinat ajutorării celor afectate de dezastrele climatice, în ciuda unei mize anuale estimate de 1.000 de miliarde de dolari. Gazda, Azerbaidjan, a fost criticată pentru atacurile sale la adresa statelor UE și pentru susținerea combustibililor fosili, în timp ce atmosfera tensionată a fost amplificată de influența lui Donald Trump, care contestă gravitatea încălzirii globale. Summitul se încheie într-un context haotic, cu apeluri pentru reformarea procesului COP, în fața provocărilor climatice tot mai mari.
Principala sarcină a COP29 este stabilirea formei de finanţare pentru combaterea schimbărilor climatice. Discuţiile se intensifică, iar frustrarea devine evidentă pe fondul lipsei de progrese. Yalchin Rafiyev, negociatorul şef al Azerbaidjanului, a declarat că „acum începe partea cea mai grea”, în timp ce divergenţele între ţările bogate şi cele în dezvoltare persistă. Cererea ţărilor în dezvoltare este de 1,3 trilioane de dolari anual, dar Uniunea Europeană a avansat sume mult mai mici, între 200 și 300 de miliarde de dolari. Rafiyev a promis un text mai concis în zilele următoare, dar negocierile rămân tensionate, cu întrebări nerezolvate privind contribuţiile ţărilor în dezvoltare mai înstărite, precum China.
La COP29, care se desfășoară între 11 și 22 noiembrie 2024 la Baku, Azerbaidjan, mai multe delegații cer schimbarea statutului Chinei și Indiei de țări în curs de dezvoltare. Aceste națiuni, precum Nigeria și Columbia, argumentează că Beijingul și New Delhi sunt mult mai avansate economic decât multe națiuni africane și, prin urmare, ar trebui să-și asume responsabilități mai mari în privința emisiilor de gaze cu efect de seră. Actuala clasificare, stabilită în 1992, nu reflectă realitatea actuală, iar oficialii subliniază că trebuie să se implice mai mult în atingerea obiectivelor climatice globale. China, cel mai mare emițător de gaze, și India, a cincea economie mondială, sunt criticate pentru că nu sunt obligate formal să reducă emisiile sau să ofere asistență financiară altor țări.
Invazia rusă a provocat daune de 71 miliarde de dolari mediului înconjurător și a dus la o creștere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, a declarat Svetlana Grinciuk, ministrul protecției mediului din Ucraina, la COP29 de la Baku. Potrivit estimărilor guvernului ucrainean, conflictul a generat aproximativ 180 milioane de tone de carbon, iar distrugerea a trei milioane de hectare de păduri agravează situația climatică globală. De asemenea, activitățile militare au provocat 51,6 milioane de tone de emisii de carbon, cu perspective de creștere în timpul reconstrucției. Aceste date vin în contextul unor noi atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, lăsând milioane de oameni fără electricitate.
România își asumă un rol activ în combaterea schimbărilor climatice, prioritizând parteneriatele cu sectorul privat. La COP29, care se desfășoară în perioada 11-22 noiembrie 2024 la Baku, Azerbaidjan, ministrul mediului, Mircea Fechet, a evidențiat importanța colaborării între diverse entități pentru a face față provocărilor climatice. România a adoptat recent o nouă Strategie Națională de Adaptare la Schimbările Climatice, care include măsuri pentru 13 sectoare economice. Fechet a subliniat că depășirea pragului de 1,5 grade Celsius ar putea duce la insecuritate economică și socială, iar România se angajează să implementeze măsuri pentru reducerea emisiilor și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. De asemenea, a avut întâlniri bilaterale cu miniștri din Republica Moldova și Ucraina pentru a discuta despre colaborarea în domeniul mediului. Conferința COP29 își propune să accelereze acțiunile globale în fața provocărilor de mediu, cu accent pe actualizarea planurilor naționale de acțiune pentru climă.
Summiturile G20 și COP29 scot la iveală disensiuni majore între liderii mondiali în privința comerțului, schimbărilor climatice și conflictelor geopolitice. La G20, cancelarul german Olaf Scholz își propune un acord de comerț liber cu statele Mercosur, dar se confruntă cu opoziția fermierilor europeni și a președintelui francez Emmanuel Macron, care refuză să semneze în forma actuală. În același timp, summitul COP29 din Azerbaidjan, dedicat mobilizării de fonduri pentru climă, se află în impas, fără un acord în privința investițiilor necesare. Tensiunile geopolitice, inclusiv războaiele din Gaza și Ucraina, complică și mai mult discuțiile, iar influența lui Donald Trump asupra priorităților globale este o preocupare constantă pentru lideri.
Să încetăm cu teatrul şi să trecem la lucruri serioase este apelul secretarului executiv al ONU Climat, Simon Stiell, în cadrul COP29 de la Baku, unde miniștrii țărilor membre au termen până vineri să găsească soluții pentru a finanța 1.000 de miliarde de dolari pe an destinați ajutoarelor climatice. Negocierile sunt tensionate, cu divergențe între țările dezvoltate, care solicită reduceri mai mari ale emisiilor de gaze cu efect de seră, și cele în dezvoltare, care cer promisiuni financiare ferme. În paralel, liderii G20 se întâlnesc la Rio de Janeiro, iar António Guterres îi îndeamnă să ajungă la compromisuri pentru a salva COP29. De asemenea, discuțiile despre abandonarea treptată a energiilor fosile sunt complicate de pozițiile țărilor producătoare de petrol, precum Arabia Saudită. Atmosfera este agravată de represiunea activiștilor de mediu în Azerbaidjan, țara gazdă a conferinței.
Țările G20, responsabile pentru 80% din emisiile de carbon, au ajuns la un acord fragil pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice. Summitul din Brazilia, care începe astăzi, va discuta mobilizarea a cel puțin o mie de miliarde de dolari din partea țărilor dezvoltate, băncilor internaționale și sectorului privat, pentru a ajuta națiunile sărace să reducă emisiile. În ciuda opoziției Braziliei, se discută despre o contribuție mai mare din partea Chinei și a țărilor petroliere din Orientul Mijlociu. De asemenea, liderii vor aborda teme precum sărăcia, foametea și războiul din Ucraina.
Șefii de stat se întâlnesc în Brazilia pentru a discuta despre probleme globale, inclusiv schimbările climatice. Summitul G20 de la Rio de Janeiro se concentrează pe sărăcie, foamete și reforma instituțiilor internaționale, dar și pe escaladarea violenței în Ucraina. Între timp, summitul COP29 de la Baku are rolul de a stabili un obiectiv de mobilizare a finanțării climatice. Țările G20, care contribuie cu 80% din emisiile globale, sunt presate să acționeze în domeniul finanțării climatice, cu un apel din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, pentru conducerea prin exemplu. Negocierile se concentrează pe stabilirea unui nou obiectiv de finanțare de cel puțin 1 trilion de dolari, dar discuțiile sunt complicate de divergențe între țările dezvoltate și cele în dezvoltare.
