Președintele României are atribuții esențiale în apărarea națională, siguranța națională și politica externă. Conform Constituției, el reprezintă statul român, veghează la respectarea legii și mediază între puterile statului. Președintele numește premierul și poate dizolva Parlamentul, având dreptul de a convoca referendumuri. De asemenea, el promulgă legile adoptate de Parlament și încheie tratate internaționale. Klaus Iohannis, în prezent, primește un salariu net de 187.000 de lei anual (aproximativ 3.100 de euro lunar) și va beneficia de o indemnizație de 17.000 de lei pe lună după încheierea mandatului. Președintele este ales pentru un mandat de cinci ani, cu posibilitatea de a ocupa funcția maximum două mandate consecutive.
Alegerea Președintelui României se bazează pe un sistem electoral reglementat de Constituție. Toți cetățenii români cu drept de vot sunt așteptați la urne pentru a decide viitorul președinte pentru un mandat de cinci ani. Conform Constituției, președintele este ales prin vot universal, direct și secret, iar pentru a fi declarat ales din primul tur, un candidat trebuie să obțină majoritatea voturilor alegătorilor înscriși pe liste. În lipsa acestei majorități, se organizează un al doilea tur între primii doi candidați. Rolul Președintelui este de a reprezenta statul român, garantând independența națională și integritatea teritorială, precum și de a media între puterile statului și societate. Acest sistem asigură o legitimitate mai mare și un echilibru în conducerea țării.
Dan Diaconescu a propus schimbarea Constituției pentru a-i permite lui Klaus Iohannis un nou mandat. Într-o emisiune recentă, el a discutat despre clasamentul mondial al fericirii, afirmând că România își îmbunătățește poziția datorită președintelui. Diaconescu a observat contradicția dintre cifrele oficiale și starea de spirit a românilor, sugerând că imaginea lui Iohannis ca președinte dedicat este întărită de lipsa concediilor sale. La final, el a adus o notă satirică, comparând stilul de conducere al lui Iohannis cu cel al premierului Ciucă, ironizând protocolul prezidențial. Emisiunea poate fi vizionată pe canalul Gândul și pe mariustuca.ro.
Adrian Sârbu îndeamnă cetățenii să voteze pe albul paginii în alegerile viitoare pentru a demonstra că există. Acesta critică alianța PSD-PNL, afirmând că nu va aduce schimbări semnificative în România. Sârbu susține că sistemul actual îi tolerează pe cetățeni doar atâta timp cât contribuie financiar. El propune un vot simbolic, care să reflecte nemulțumirea față de clasa politică și nevoia de reformă constituțională. În opinia sa, până când nu se va modifica legea electorală, opțiunea de a nu vota cu nimeni nu va fi disponibilă. Sârbu subliniază că este esențial ca cetățenii să se mobilizeze pentru a schimba guvernarea și a rescrie Constituția.
Constituția Republicii Moldova a fost modificată prin referendum, integrând integrarea în Uniunea Europeană ca obiectiv strategic. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial, iar preambulul legii supreme a fost completat cu alineate care reiterează identitatea europeană a poporului moldovean. De asemenea, a fost introdus un titlu dedicat integrării în UE, stabilind că aderarea se face prin lege organică adoptată de Parlament. Curtea Constituțională a confirmat rezultatul referendumului din 20 octombrie, la care 749.719 voturi au fost pentru modificare, iar prezența la vot a fost de 50,72%. Această inițiativă a fost propusă de președinta Maia Sandu și susținută de 46 de deputați.
Un pas important pentru integrarea europeană a Republicii Moldova a fost realizat astăzi, odată cu publicarea modificărilor aduse Constituției în Monitorul Oficial. Aceste modificări, rezultate în urma referendumului din 20 octombrie, includ reafirmarea identității europene a poporului moldovean și declararea integrării în Uniunea Europeană ca obiectiv strategic. Modificările stabilesc că aderarea la tratatele Uniunii Europene va fi decisă de Parlament prin lege organică, iar legislația europeană va avea prioritate față de legile interne. Referendumul a fost validat de Curtea Constituțională, iar prezența la vot a fost de 50,72%, cu un rezultat favorabil de 749.719 voturi pentru modificare, comparativ cu 739.155 împotrivă. Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a fost inițiatoarea acestui referendum, care subliniază parcursul pro-european al țării, în ciuda influențelor externe.
Constituția Republicii Moldova a fost modificată prin referendum, declarând integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic. Preambulul legii supreme a fost completat cu alineate ce reconfirmă identitatea europeană a poporului moldovean și parcursul său european. De asemenea, a fost introdus un titlu dedicat integrării în Uniunea Europeană, stabilind că aderarea se face prin lege organică adoptată de Parlament. Magistrații Curții Constituționale au confirmat rezultatul referendumului din 20 octombrie, care a avut o prezență de 50,72% și a fost inițiat de președinta Maia Sandu. Cetățenii au votat în favoarea modificării Constituției, cu 749.719 voturi pentru și 739.155 împotrivă.
Președintele american are dreptul să facă numiri fără aprobarea Senatului în pauze parlamentare. Această prevedere rar utilizată a fost invocată de Donald Trump, care a subliniat că senatorii republicani trebuie să acționeze rapid pentru a aproba nominalizările. În campania pentru liderul majorității republicane, senatorii Rick Scott, John Thune și John Cornyn au susținut că este inacceptabil ca democrații să blocheze aceste nominalizări. Trump a cerut ca niciun judecător să nu fie aprobat înainte ca republicanii să-și aleagă liderul, subliniind importanța acțiunii imediate în acest context.
Donald Trump a stârnit speculații privind o posibilă candidatură în 2028, deși Amendamentul 22 al Constituției interzice ocuparea funcției de președinte pentru mai mult de două mandate. De la pierderea alegerilor din 2020, Trump a sugerat că ar putea căuta un al treilea mandat, dar experții, precum John Fortier, consideră că afirmațiile sale sunt scoase din context. Fortier subliniază că modificarea limitelor impuse de Amendamentul 22 este extrem de dificilă, necesitând consens politic semnificativ. De asemenea, vârsta lui Trump, care ar avea 82 de ani la finalul unui eventual al treilea mandat, ar putea influența percepția alegătorilor. În ciuda speculațiilor, Fortier și alți analiști nu cred că Trump intenționează să încalce legea.
Avocatul Poporului a formulat o obiecție de neconstituționalitate referitoare la Legea pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, invocând nerespectarea articolului 138 alin. 5 din Constituție, care stipulează că nu se pot aproba cheltuieli bugetare fără a stabili sursa de finanțare. Se evidențiază că Guvernul nu a avut timp suficient pentru a întocmi fișa financiară necesară, iar impactul bugetar lunar al actualizării pensiilor este estimat la aproximativ 370 milioane lei. De asemenea, se subliniază lipsa cooperării între Parlament și Guvern și discriminarea pensionarilor militari care sunt membri ai Guvernului. Avocatul Poporului consideră că legea încalcă principiul legalității și al egalității în drepturi, impunând termene nerezonabile pentru aplicare.
