Constituția României a fost adoptată prin referendum pe 21 noiembrie 1991, validată pe 8 decembrie 1991. Aceasta a marcat tranziția de la comunism la democrație, stabilind o republică semiprezidențială. Președintele era ales prin vot popular, având atribuții în politică externă și fiind mediator al vieții politice. Parlamentul, definit ca bicameral, avea atribuții legislative, iar poporul putea fi consultat prin referendum. Amendamentele din 2003 au extins mandatul Președintelui la 5 ani și au introdus principii euro-atlantice. Curtea Constituțională asigură respectarea Constituției, iar judecătorii sunt votați de Parlament. Aceste schimbări au fost esențiale pentru consolidarea democrației în România.
ÎPS Ioan Selejan, lider spiritual respectat, îndeamnă politicienii să respecte Constituția și să nu folosească numele lui Dumnezeu în campanie. Într-un mesaj adresat candidaților înainte de alegerile prezidențiale, acesta subliniază importanța sincerității în promisiunile electorale și avertizează asupra riscurilor asociate cu ascunderea problemelor personale. Selejan afirmă că un președinte ar trebui să fie un om credincios și dedicat țării, care să nu promită lucruri ce depășesc atribuțiile sale. De asemenea, el consideră inacceptabil ca politicienii să vorbească despre credință în campanie, dar să adopte legi contrare valorilor creștine în timpul mandatului. Aceste observații au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Antena 3 CNN.
USR propune un program de guvernare controversat în care președintele României ar avea puteri extinse, inclusiv controlul asupra reorganizărilor instituțiilor statului. Elena Lasconi, candidată a USR, își dorește să implementeze un sistem în care președintele să decidă asupra eficienței instituțiilor publice, contrar atribuțiilor stabilite de Constituție. Conform acestui program, președintele ar trebui să organizeze o echipă de consilieri pentru a evalua performanța instituțiilor, ceea ce ridică întrebări legate de respectarea separării puterilor în stat. Criticii subliniază că aceste propuneri ar încălca legislația națională și ar transforma președintele într-un lider autoritar, consolidând controlul asupra administrației publice.
