În Germania, șoferii pot consuma vin fiert și să urce la volan fără a fi sancționați, atâta timp cât alcoolemia nu depășește 0,5‰. Aceasta este limita legală pentru șoferii cu experiență, dar depășirea acesteia atrage amenzi și sancțiuni. De exemplu, un bărbat de 80 kg poate ajunge la 0,3‰ după o cană de vin fiert, iar o femeie de 65 kg poate atinge 0,42‰. După două căni, majoritatea depășesc 0,5‰, iar o a treia cană poate duce la 1,1‰, considerată inaptă pentru condus. În România, alcoolul la volan este complet interzis, iar sancțiunile sunt mai severe. Este recomandat ca șoferii să evite complet alcoolul, optând pentru alternative fără alcool sau transport în comun pentru a ajunge acasă în siguranță.
Un bărbat de 34 de ani din Sohodol a fost prins conducând cu o alcoolemie de 1,06 mg/litru în Alba Iulia. Incidentul a avut loc în noaptea de 16 spre 17 noiembrie, pe strada Vânătorilor. Polițiștii l-au oprit pentru control, iar în urma testării cu etilotestul, bărbatul a refuzat prelevarea de mostre biologice. Ca urmare, a fost reținut pentru 24 de ore și este cercetat pentru refuzul de a se supune testării. Bărbatul va fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia pentru a se lua măsurile legale corespunzătoare.
Decizia ICCJ de luni, 11 noiembrie, ar putea schimba modul în care sunt sancționați șoferii sub influența drogurilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) va analiza dacă este necesar un prag de concentrare a substanțelor psihoactive pentru a considera un șofer ca fiind sub influență, similar cu reglementările existente pentru consumul de alcool. Curtea de Apel Brașov a sesizat ICCJ pentru a clarifica dacă prezența drogurilor în organism, indiferent de cantitate, este suficientă pentru sancționare penală. Această hotărâre ar putea necesita analize toxicolgice detaliate pentru a demonstra că substanțele afectează capacitatea de a conduce. În prezent, legislația românească nu stabilește un prag pentru substanțele psihoactive, ceea ce face ca situația să fie ambiguă și controversată, având în vedere că substanțele pot rămâne în organism pentru perioade îndelungate. Această decizie va avea un impact semnificativ asupra legislației rutiere și a modului în care sunt tratați șoferii care consumă droguri.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va decide astăzi dacă va introduce un prag pentru conducerea sub influenţa drogurilor. Această decizie este importantă în contextul în care tot mai mulți șoferi au fost condamnați pentru consumul de substanţe interzise, chiar și în cazul medicamentelor uzuale. Instanţa trebuie să stabilească dacă este suficientă confirmarea prezenţei drogurilor în sânge sau urină pentru a sancționa penal un șofer, sau dacă e necesară o analiză toxicologică care să demonstreze că substanțele psihoactive afectează capacitatea de a conduce. În prezent, legislația română nu specifică un prag de concentrație, ceea ce a dus la controverse în instanţe, cu soluţii diferite în cazuri similare. De asemenea, se menționează că substanţele psihoactive pot rămâne în organism mult timp, complicând astfel evaluarea capacității de conducere a persoanelor testate.
Polițiștii din județul Brașov au deschis dosare penale pentru conducerea sub influența alcoolului. În data de 9 noiembrie, mai mulți șoferi au fost depistați cu alcoolemie peste limitele legale. Un bărbat de 41 de ani a fost oprit în Brașov cu o alcoolemie de 0,50 mg/l, iar un altul de 50 de ani, în Hărman, cu 0,79 mg/l. De asemenea, un accident în Făgăraș a implicat un șofer cu 1,55 mg/l, care a fost transportat la spital. Un alt incident a avut loc în Brașov, unde un bărbat de 36 de ani a fost depistat cu 1,32 mg/l, provocând daune altor vehicule. Toți șoferii au fost supuși unor teste suplimentare pentru confirmarea alcoolemiei. Cercetările continuă sub coordonarea procurorului.
Ludovic Orban, candidatul Forței Dreptei, a postat un videoclip inedit pe Facebook în care stă în cap pentru a ilustra haosul din țară. El afirmă că „țara a fost răsturnată cu susul în jos” și că „prostul satului a ajuns în capul trebii”, criticând astfel conducerea actuală. Orban îndeamnă cetățenii să nu mai accepte „prostul satului” în fruntea statului și să voteze cu cei valoroși. Mesajul său subliniază necesitatea unei schimbări în conducerea țării, îndemnându-i pe oameni să acționeze pentru un viitor mai bun.
Lista medicamentelor pe care șoferii nu le pot lua a fost finalizată de Ministerul Sănătății, cu scopul de a informa publicul despre substanțele care pot influența capacitatea de a conduce. Ministrul Alexandru Rafila a explicat că, deși multe medicamente pentru răceală nu afectează abilitățile de conducere, este recomandat ca șoferii să evite anumite substanțe înainte de a se urca la volan. Lista a fost întocmită de specialiști în psihiatrie și neurologie, iar Agenția Națională a Medicamentului a identificat produsele care conțin aceste substanțe. Rafila a subliniat importanța consultării medicului înainte de utilizarea acestor medicamente.
Lucian Pahonțu a fost trecut în rezervă pe 2 noiembrie 2024, conform decretului semnat de președintele Klaus Iohannis. Deși schimbarea statutului militar a fost efectuată, Pahonțu va continua să conducă Serviciul de Protecție și Pază (SPP), unde activează din 2005. La 60 de ani, el deține rangul de secretar de stat și este numit de președinte, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Această decizie a fost anunțată de Administrația Prezidențială, care a subliniat că funcția sa rămâne neschimbată, în ciuda trecerii în rezervă.
Lucian Pahonţu a fost trecut în rezervă pe 2 noiembrie 2024. Decretul a fost semnat de preşedintele Klaus Iohannis, conform Administraţiei Prezidenţiale. Pahonţu, care împlineşte 60 de ani anul acesta, se află la conducerea Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) din 2005. Deşi statutul său militar s-a schimbat, el va continua să conducă instituţia, având rang de secretar de stat, numit de preşedinte la propunerea CSAT. Această decizie nu afectează funcţia sa actuală, ci doar statutul militar.
Oreste a fost condamnat la un an de închisoare pentru conducerea unui autovehicul sub influența drogurilor. Sentința a fost amânată pe o perioadă de doi ani, iar decizia nu a fost contestată de niciuna dintre părți. Incidentul a avut loc pe 2 noiembrie 2021, iar instanța a concluzionat că nu sunt necesare măsuri suplimentare, precum suspendarea dreptului de a conduce. Dacă jurnalistul nu comite alte infracțiuni în următorii doi ani, va avea cazierul curat în 2026. Oreste a renunțat la cariera de televiziune, menționând că a suferit de o „depresie profesională” din cauza compromisurilor făcute în trecut.
