Dana Pascu, consultant în strategie independent, critică campania electorală din 2024 pentru lipsa de soluții concrete la problemele cetățenilor. Aceasta observă că materialele de comunicare sunt slab concepute și că nu există un diferențiator real între candidați. Pascu subliniază că agențiile de publicitate nu au fost implicate semnificativ, iar mesajele electorale sunt superficiale și agresive. De asemenea, ea atrage atenția asupra influenței partidelor politice asupra mass-media, ceea ce distorsionează informațiile disponibile alegătorilor. În concluzie, Pascu consideră că alegerile actuale sunt o risipă de resurse și o amenințare la adresa democrației, votând, în cele din urmă, cu cel care prezintă cel mai mic potențial de dezastru.
Mircea Geoană se remarcă printr-un discurs ambiguu și lipsit de conținut concret. Utilizând un limbaj de lemn, el evită asumarea riscurilor și oferirea de soluții clare, recurgând la fraze precum „proces strategic de lungă durată”. Campania sa electorală, marcată de expresii sofisticate dar vagi, nu reușește să impresioneze și se dovedește a fi una neeficientă, reflectată în sondajele de opinie și în nervozitatea sa în confruntările cu ziariștii. Abordarea sa tehnocratică și neutru îndepărtează electoratul, iar incidentul recent de la Antena 3 subliniază incapacitatea sa de a răspunde la întrebări legitime. În concluzie, campania lui Geoană pare a fi un cântec de lebădă în cariera sa politică.
Nicușor Dan folosește pizza pentru a explica miza referendumului de pe 24 noiembrie, referitor la partajarea fondurilor între primăriile de sector și Primăria Generală. Într-un filmuleț amuzant postat pe Facebook, primarul Capitalei reușește să comunice simplu și eficient, evitând jargonul politic complicat. Video-ul a adunat rapid mii de vizualizări și comentarii, demonstrând că abordarea sa este bine primită de public. Nicușor Dan iese astfel din zona de confort, încercând să se conecteze cu cetățenii printr-o comunicare directă și relaxată, un aspect rar în politică.
Dialogul dintre cetățeni și politicieni a dispărut, devenind tranzacțional și superficial. Mugur Pătrașcu, Partener și Director de Strategie la Sunshine The Agency, analizează alegerile din România, evidențiind lipsa de autenticitate și dialog în comunicarea politică. El observă că, deși partidele au doctrine și strategii, acestea nu se mai potrivesc cu nevoile reale ale alegătorilor. Pătrașcu subliniază că manipularea prin sondaje și tendințele de influencereala afectează profund percepția publicului asupra candidaților, iar alegătorii se simt privați de opțiuni reale. În concluzie, el consideră că politica românească a evoluat într-o direcție închisă și pervertită, unde autenticitatea și dialogul sunt din ce în ce mai rare.
Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA, devenind astfel cel de-al 47-lea președinte. În ciuda sondajelor care indicau o competiție strânsă, Trump a obținut majoritatea voturilor electorale, în special în statele indecise. Mircea Badea a comentat că alegătorii s-au săturat de campaniile bazate pe critici și lozinci, considerând că mesajele negative au fost percepute ca fiind lipsite de substanță. De asemenea, el a subliniat că, în ciuda opoziției din partea presei și a Hollywood-ului, alegătorii au ales să-l voteze pe Trump, interpretând atacurile asupra sa ca pe o propagandă nejustificată. Această alegere a fost influențată de frustrarea față de comunicarea politică actuală, care a fost văzută ca fiind nerealistă și prefabricată.
Silviu Faiăr analizează modul în care candidații la alegerile prezidențiale reușesc să comunice cu tinerii. În podcastul HotSpot, el subliniază că există o *lipsă acută de comunicare* în rândul tinerilor, care se simt dezamăgiți de temele abordate de politicieni, multe dintre ele fiind depășite. Faiăr menționează că tinerii așteaptă soluții clare pe probleme actuale, cum ar fi drepturile omului și consumul de droguri, și critică modul în care candidații abordează aceste subiecte. De asemenea, el își exprimă nemulțumirea față de stagnarea politică și sugerează că tinerii ar trebui să voteze cu cine își doresc cu adevărat, nu doar util. În contextul alegerilor, Faiăr analizează și prestația diverselor personalități politice, evidențiind atât strategiile de comunicare, cât și inconsistențele acestora.
