Cercetătorii au descoperit motivul pentru care câinii se scutură atunci când sunt uzi. Un studiu recent a identificat receptorul C-LTMR din pielea mamiferelor ca fiind responsabil pentru acest comportament. Câinii, pisicile și alte animale cu blană se scutură în mod constant, având un model similar de mișcări, de obicei trei înainte și înapoi. Cercetătorii au realizat mutații genetice la șoareci pentru a studia reacțiile acestora la stimuli lichizi și au constatat că mecanoreceptorii joacă un rol esențial în scuturare. Această descoperire ar putea oferi noi perspective asupra evoluției comportamentului animalelor și a reacțiilor la stimuli externi.
Pisicile dărâmă obiecte din casă din instincte prădătoare și curiozitate! Aceste comportamente, adesea frustrante pentru stăpâni, au rădăcini adânci în natura lor. În sălbăticie, pisicile vânează prin explorare și atac, iar acest comportament se reflectă și în activitățile lor domestice. De asemenea, curiozitatea felinei, asemănătoare cu cea a unui copil mic, le determină să interacționeze cu obiectele din jur, provocând adesea pagube. Studiile sugerează că aceste acțiuni contribuie la dezvoltarea abilităților motorii și coordonării lor. Astfel, pisicile continuă să ne fascineze prin comportamentele lor unice, chiar dacă uneori sunt dăunătoare.
Pisicile au un somn polifazic, dormind de mai multe ori pe zi, între 50 și 113 minute pe sesiune. Acest comportament este strâns legat de instinctele lor de supraviețuire, fiind mereu în alertă chiar și când par să doarmă profund. Somnul le ajută să-și întărească sistemul imunitar și să-și formeze memoria. Schimbările în obiceiurile de somn pot apărea din diverse motive, inclusiv activități intense sau stres. Problemele de sănătate, cum ar fi afecțiunile renale sau hipertiroidismul, pot determina modificări semnificative în somnul pisicilor, iar observarea acestor schimbări este esențială pentru sănătatea lor. Joaca regulată poate ajuta la reglarea programului de somn al pisicii tale.
Ciorile pot purta ranchiună timp de 17 ani, conform unui studiu recent care subliniază inteligența acestor păsări. În România, se găsesc două specii de ciori, cioara de semănătură și cioara grivă, ambele având abilități cognitive impresionante. Cercetătorii au descoperit că aceste păsări nu doar că își amintesc amenințările, dar pot și să recunoască oameni considerați periculoși, având capacitatea de a transmite informații altor ciori. Ciorile demonstrează o complexitate comportamentală neașteptată, fiind capabile să folosească unelte și să rezolve puzzle-uri complexe. Aceste abilități sugerează un raționament cauzal, nu doar un comportament condiționat, ceea ce le plasează printre cele mai inteligente animale din lume.
Un studiu recent arată că masculii păsărilor își ajută părinții mai puțin decât femelele, deoarece sunt ocupați cu găsirea de noi locuri de trai și reproducere. Cercetătorii de la Universitatea Exeter au observat comportamentul vrăbiilor țesătoare cu sprâncene albe din deșertul Kalahari, care trăiesc în grupuri familiale. Studiul sugerează că masculii își dedică timpul căutării de oportunități externe, în timp ce femelele contribuie mai mult la îngrijirea puilor, rămânând mai mult în grupurile familiale. Această descoperire contestă ideea că mai mult timp petrecut în familie duce automat la mai mult ajutor, propunând în schimb o „ipoteză a compromisului dispersiei” pentru a explica diferențele de cooperare între sexe în regnul animal.
