Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat că este optimistă în legătură cu admiterea României în Schengen terestru, anticipând că acest lucru s-ar putea întâmpla în câteva săptămâni. Johansson a subliniat că nu există motive pentru ca Austria să se opună, afirmând că România și Bulgaria sunt pregătite să facă față cerințelor Spațiului Schengen. În cadrul unei întâlniri programate cu miniștrii de Interne din România, Bulgaria, Austria și Ungaria, ea va discuta despre calendarul deciziei finale. Deși Austria a blocat anterior aderarea, Johansson consideră că toate condițiile sunt îndeplinite pentru ridicarea controalelor la frontierele interne.
Uniunea Europeană ar putea să-și revizuiască politicile de vize pentru ruși în urma amenințărilor la adresa securității. Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne, a exprimat îngrijorări privind numărul semnificativ de vize eliberate rușilor, în ciuda unei reduceri față de anii anteriori. În 2023, au fost emise aproape 450.000 de vize, ceea ce ridică semne de întrebare în contextul creșterii cazurilor de spionaj și sabotaj. Johansson a subliniat că statele membre ale UE nu pot fi indulgente cu securitatea, având în vedere amenințările constante din partea Rusiei. O revizuire a normelor ar putea fi necesară pentru a asigura o aplicare uniformă a liniilor directoare și a răspunde preocupărilor statelor din Europa Centrală și de Est, care cer restricții mai stricte.
Blocajul în Parlamentul European continuă în privința aprobării celor șase vicepreședinți ai Comisiei Europene, inclusiv Roxana Mînzatu. Grupurile politice nu au reușit să ajungă la un acord, iar președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a convocat o reuniune pentru a găsi o soluție. Deși 19 dintre cei 26 de comisari au fost aprobați, deciziile privind Olivér Várhelyi și ceilalți șase vicepreședinți sunt încă suspendate. Se preconizează că un acord ar putea să nu fie realizat până pe 20 noiembrie, când va avea loc o reuniune crucială. În cazul în care discuțiile nu avansează, voturile secrete ar putea deveni o opțiune pentru aprobarea comisarilor. Votul final pentru întreaga Comisie este programat pentru 27 noiembrie, iar începerea activității este planificată pentru 1 decembrie, altfel Comisia ar putea începe în 2025.
Roxana Mînzatu a avut o prestație bună în audierile pentru funcția de comisar european, demonstrând cunoștințe solide despre politica UE în domeniul locurilor de muncă. A abordat subiecte precum salariul minim și formarea profesională, fără a părea deranjată de întrebările deputaților, cu excepția unei întrebări legate de extinderea casei sale din Brașov. Mînzatu a respins acuzațiile privind lipsa autorizațiilor, prezentând documente care atestă legalitatea extinderii. Europarlamentarul Daniel Buda a subliniat că, în această etapă a audierilor, nimic nu este sigur și că propunerea poate fi respinsă, ceea ce ar obliga România să facă o nouă nominalizare.
Roxana Mînzatu a fost audiată în Parlamentul European pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene, având portofoliul Oameni, competențe și pregătire. Audierea a fost descrisă de aceasta ca fiind intensă, având loc timp de trei ore, în care a răspuns la aproximativ 50 de întrebări. Mînzatu a menționat că a fost o experiență complexă, dar a primit reacții pozitive la final. De asemenea, a adus în discuție lipsa avizului pentru extinderea imobilului său din Brașov, subliniind problemele administrative și haosul din arhivele românești. Ea a explicat că imobilul nu este un monument istoric, dar necesită un aviz din cauza amplasării sale. Mînzatu a declarat că este deschisă să ofere documentele necesare presei și a subliniat importanța dialogului cu partenerii sociali pentru a dezvolta un nou plan de acțiune în domeniul drepturilor sociale.
Roxana Mînzatu a fost audiată în Parlamentul European pentru funcția de comisar european, abordând subiecte precum competențele tinerilor și locurile de muncă de calitate. În cadrul audierii, Mînzatu a recunoscut extinderea ilegală a casei sale din Brașov, precizând că a intrat în legalitate și că imobilul nu este un monument istoric. Aceasta a subliniat importanța recunoașterii competențelor lucrătorilor europeni și a promis măsuri pentru combaterea sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Mînzatu a fost întrebată despre extinderea casei de către eurodeputatul german Sabine Verheyen, la care a răspuns că a obținut toate documentele necesare pentru a dovedi legalitatea proprietății.
Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a subliniat progresele înregistrate în procesul de aderare a României la Schengen. Aceasta a declarat că lucrează împreună cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru pregătirea unei reuniuni importante programate pe 22 noiembrie. De asemenea, Odobescu a menționat că este încurajator faptul că noul comisar european pentru migraţie a inclus finalizarea acestui proces în lista sa de priorități, ceea ce ar putea accelera integrarea României în spaţiul Schengen.
Roxana Mînzatu, candidata României pentru funcția de comisar european, este acuzată că a extins fără autorizație casa sa din Brașov, un monument istoric, pe care a cumpărat-o în 2009 cu 17.000 de euro. Inițial, casa avea o suprafață de 56 mp, dar în declarația de avere din 2013, aceasta apărea cu 131 mp. Mînzatu susține că extinderea a fost o „modernizare”, dar Direcția Județeană pentru Cultură Brașov a confirmat că nu au fost emise avize pentru aceste lucrări. Casa, situată în centrul Brașovului, a fost naționalizată și achiziționată în baza Legii 112 privind casele naționalizate. Această situație ridică întrebări serioase despre respectarea legislației în domeniul protecției patrimoniului.
Roxana Mînzatu, propusă pentru funcția de comisar european, a fost audiată în Parlamentul României, unde a subliniat că gestionează un buget de 145 de miliarde de euro. Acești bani sunt destinați în principal combaterii abandonului școlar și susținerii diverselor proiecte sociale, inclusiv asigurarea de mese calde în școli și sprijin pentru elevii din medii vulnerabile. Mînzatu a explicat că va coordona legislația privind mobilitatea muncii, având în vedere nevoile românilor din diaspora și cei care lucrează în mai multe state membre. De asemenea, a menționat importanța regulamentului privind asigurările sociale pentru lucrătorii cu stagii de cotizare în diverse țări. Audierea a fost marcată de retragerea parlamentarilor PNL, care s-au declarat nemulțumiți de procesul de desemnare a comisarului.
Roxana Mînzatu este audiată în Parlament pentru funcția de comisar european, în contextul unei investigații recente despre extinderea ilegală a unei case. Aceasta a fost propusă de cabinetul Ciolacu pentru un nou portofoliu în Comisia Europeană. Audierea a avut loc cu ușile închise, iar presa a fost exclusă. Protestul parlamentarilor PNL, care nu au fost consultați în această numire, a dus la părăsirea sălii. Mînzatu, fostă deputată PSD și Ministru al Fondurilor Europene, a fost acuzată de Snoop că a extins o casă monument istoric fără autorizație, ceea ce a generat controverse în jurul candidaturii sale. Pe 12 noiembrie, va fi audiată și în Parlamentul European pentru confirmare.
