Românii și-au schimbat obiceiurile culturale în 2023, conform Barometrului de Consum Cultural. Studiul arată o creștere a vizitelor la monumente istorice și muzee, 67% dintre respondenți vizitând cel puțin o dată pe an obiective culturale, comparativ cu 59% în 2022. De asemenea, 34% au mers la cinematograf, iar participarea la festivaluri de muzică a depășit 50% în rândul tinerilor. Totuși, interesul pentru spectacolele de teatru și muzica cultă rămâne scăzut, cu doar 25% și respectiv 24% dintre respondenți participând la aceste evenimente. Studiul, realizat pe un eșantion de 1035 de persoane, evidențiază schimbările în preferințele culturale ale românilor în contextul post-pandemic.
Un cinematograf din Milano a refuzat să difuzeze un film despre supraviețuitoarea Holocaustului, Liliana Segre, din teama de proteste pro-palestiniene. Proprietarul a declarat că, deși nu are nimic împotriva evreilor, climatul politic tensionat îl face să nu-și asume riscuri. Proiecția documentarului „Liliana” era programată pentru sfârșitul lunii, dar operatorul a ezitat, temându-se de posibile distrugeri în urma protestelor care au loc săptămânal în oraș. Incidentul a stârnit indignare în Italia, iar Liliana Segre, în vârstă de 94 de ani, a subliniat că primește zilnic mesaje de ură, situația deteriorându-se după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.
34% dintre respondenți au mers la cinematograf cel puțin o dată în 2023, conform Barometrului de Consum Cultural, care va fi prezentat marți în prezența ministrului Culturii, Raluca Turcan. Deși numărul celor care frecventează cinematografele se apropie de nivelurile anterioare pandemiei, doar 10% dintre cei chestionați sunt consumatori fideli. În privința vizionării filmelor, 53% dintre respondenți utilizează platforme de streaming, iar 29% practică „binging”, ceea ce reflectă o preferință pentru consumul de conținut în serie. Studiul, realizat de IRES, a implicat un eșantion de 1.035 de persoane, având o marjă de eroare de +/-3,1%.
În 1946, Constanța își recăpăta viața culturală după război, cu cinematografe și teatre ce ofereau constănțenilor o evadare din dificultățile cotidiene. Spațiile culturale, precum cinematografele „Capitol” și „Majestic”, teatrele „Teatrul Muncitoresc” și „Liga Culturală”, dar și librăriile, au devenit puncte de întâlnire pentru comunitate. Aceste locuri nu doar că ofereau divertisment, ci și un cadru pentru discuții și schimb de idei, demonstrând că dorința de cunoaștere și exprimare artistică este indestructibilă. Articolul subliniază importanța acestor instituții în viața orașului, care continuă să fie relevante și astăzi.
