La China 2024 Airshow, s-a prezentat robotul multifuncțional patruped anti-terorism, denumit „lup-robo”, destinat să aducă versatilitate în războiul modern. Acesta poate opera în echipe, având capacitatea de a se furișa și de a transporta module pentru diverse funcții. Evenimentul a evidențiat și alte inovații, precum avionul stealth J35-A și dronele avansate, toate parte a efortului Chinei de a-și moderniza armata și de a-și întări prezența militară în Asia. Bugetul apărării a crescut semnificativ sub conducerea președintelui Xi Jinping, care aspiră la o „armată de clasă mondială” până în 2027. De asemenea, racheta aer-aer PL-15, cu o rază de acțiune de 200 de kilometri, a fost de asemenea prezentată, subliniind progresele tehnologice ale superputerii chinezești în domeniul apărării.
Vladimir Putin a cerut organizarea eficientă a extracției metalelor rare în Rusia, subliniind importanța acestor resurse strategice. În cadrul întâlnirii cu prim-viceprim-ministrul Denis Manturov, Putin a evidențiat necesitatea colaborării cu proprietarii zăcămintelor pentru a îmbunătăți gestionarea acestora. De asemenea, a fost menționat proiectul național „Materiale noi și chimie”, care vizează reconstituirea lanțurilor critice de producție. În același timp, Rosatom a solicitat companiilor chineze să dezvolte zăcământul Pavlovski din Novaya Zemlya, având în vedere lipsa partenerilor europeni din cauza sancțiunilor. Această colaborare cu China este considerată logică datorită expertizei acesteia în tehnologiile de extracție.
China reprezintă o amenințare semnificativă pentru Statele Unite, conform unui raport al Congresului; forțele Beijingului ar putea înfrunta armata americană într-un conflict regional. Raportul Comisiei de Revizuire Economică și de Securitate SUA-China, bazat pe informații clasificate, subliniază că Beijingul își intensifică activitățile militare în regiunea indo-pacifică, vizând în special Taiwanul și Filipinele. În ultimele două decenii, China a investit masiv în rachete și nave, pregătindu-se pentru un conflict. Deși se îmbunătățește pregătirea militară chineză, raportul sugerează că Beijingul nu consideră un conflict armat iminent. Aliații americani, precum Japonia și Australia, își întăresc colaborarea cu SUA în fața acestei amenințări.
La COP29, care se desfășoară între 11 și 22 noiembrie 2024 la Baku, Azerbaidjan, mai multe delegații cer schimbarea statutului Chinei și Indiei de țări în curs de dezvoltare. Aceste națiuni, precum Nigeria și Columbia, argumentează că Beijingul și New Delhi sunt mult mai avansate economic decât multe națiuni africane și, prin urmare, ar trebui să-și asume responsabilități mai mari în privința emisiilor de gaze cu efect de seră. Actuala clasificare, stabilită în 1992, nu reflectă realitatea actuală, iar oficialii subliniază că trebuie să se implice mai mult în atingerea obiectivelor climatice globale. China, cel mai mare emițător de gaze, și India, a cincea economie mondială, sunt criticate pentru că nu sunt obligate formal să reducă emisiile sau să ofere asistență financiară altor țări.
Președintele francez Emmanuel Macron plănuiește să-l trimită pe premierul Michel Barnier la Beijing pentru a convinge guvernul chinez să renunțe la taxele suplimentare impuse coniacului francez. Aceste taxe au fost introduse ca reacție la majorarea tarifelor UE pentru vehiculele electrice chineze. Discuțiile au avut loc la summitul G20 din Brazilia, unde Macron a convenit cu Xi Jinping să caute un „rezultat favorabil”. Tensiunile comerciale dintre China și UE au crescut, iar Beijingul a acuzat Europa de subvenționarea producătorilor de băuturi tari, impunând taxe pe produsele europene, în special pe cele franțuzești.
Președintele chinez Xi Jinping efectuează o vizită de stat în Brazilia, marcând finalizarea unui turneu diplomatic în America de Sud. Această vizită subliniază influența în creștere a Chinei în regiune, în contextul în care Xi a participat recent la summituri internaționale importante, precum G20 și APEC. La întâlnirea cu omologul său brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, liderii vor semna acorduri menite să impulsioneze comerțul și cooperarea în sectoare cheie, cum ar fi agricultura, energia și industria aerospațială. De asemenea, o companie chineză de sateliți a încheiat un acord pentru a intra pe piața braziliană, consolidând astfel legăturile economice între cele două țări. Această activitate diplomatică vine într-un moment în care influența SUA este percepută ca fiind diminuată, iar China își asumă un rol mai proactiv pe scena globală, căutând să umple vidul lăsat de tranziția de putere din SUA.
Ministrul chinez al apărării, Dong Jun, a refuzat o întâlnire cu șeful Pentagonului, Lloyd Austin, în cadrul reuniunii ASEAN-Plus din Laos. Această decizie a fost considerată „nefericită” de către Austin, care a subliniat importanța dialogului între cele două mari puteri pentru stabilitatea regională. Deși astfel de întâlniri au avut loc anterior, China a ales să nu participe la această ocazie, lăsând deschisă întrebarea motivelor din spatele refuzului. Austin a menționat că, deși acest incident nu are implicații pe termen lung, comunicarea între armatele celor două țări este esențială, mai ales în contextul tensiunilor legate de Taiwan. În trecut, cei doi oficiali s-au întâlnit pentru a discuta subiecte sensibile, dar și pentru a menține canalele de comunicare deschise.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș a organizat o misiune economică în China pentru a participa la cea de-a 136-a ediție a Târgului de Import și Export Canton de la Guangzhou. Acest târg, cel mai mare și cuprinzător din China, a reunit 138.000 de cumpărători din 209 țări, inclusiv 223 de companii de retail de top. Reprezentanții a 9 firme timișene au avut ocazia să exploreze inovații tehnologice și să stabilească contacte de afaceri, inclusiv discuții pentru încheierea unor contracte. Misiunea a fost condusă de Stana STOIANOV, care a discutat și despre provocările întâmpinate de firmele românești în procesul de obținere a vizelor și înregistrarea la expoziție, în cadrul unei întâlniri cu oficiali chinezi.
Acțiunile SMIC au crescut cu 120% în ultimele două luni, stimulându-se de dorința Chinei de a deveni autosuficientă în semiconductori. Această tendință este alimentată de sancțiunile impuse de SUA, care îngreunează accesul companiilor locale la cipuri cu componente occidentale, determinându-le să se îndrepte către furnizori interni precum SMIC. De asemenea, China investește masiv în industria sa de semiconductori, iar SMIC beneficiază de aceste fonduri. Cu toate acestea, China rămâne în urmă față de Occident în ceea ce privește tehnologia avansată, fiind limitată de accesul la echipamente esențiale. În ciuda cererii locale, experții avertizează că prețurile acțiunilor SMIC ar putea fi supraevaluate, având în vedere competiția crescută și natura speculativă a creșterii sale.
Su-57 se confruntă cu dificultăți pe piața externă din cauza problemelor tehnice și financiare. Deși este un avion de vânătoare de generația a 5-a, Rusia produce doar 15-20 de unități anual, iar sancțiunile au afectat accesul la tehnologii esențiale. În contrast, China a prezentat J-35, un avion stealth cu tehnologii avansate și capacitate de producție superioară. J-35 promite performanțe mai bune și integrarea armamentului avansat, ceea ce îi conferă un avantaj competitiv. În timp ce Su-57 nu a reușit să atragă clienți externi, J-35 pare să se impună pe piața non-occidentală, lăsând Rusia cu un viitor incert pentru acest model.
