Alegătorii cu cetățenie română din Republica Moldova influențează semnificativ procesul electoral din România. Iurie Ciocan, fost președinte al Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, a subliniat că 1.200.000 de cetățeni români din Moldova au drept de vot, dar participarea lor este sub potențial. Aceștia se orientează spre valorile europene și susțin integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, cu 30% dintre ei sprijinind reunificarea cu România. La alegerile europarlamentare, aproximativ 56.000 de moldoveni au votat, reprezentând 25% din totalul votanților din diaspora. Ciocan a evidențiat că aceste alegeri sunt cruciale, iar românii din Moldova trebuie integrați mai bine în politicile economice și sociale ale României. În plus, 59 de secții de votare vor fi deschise în Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale din România.
Moldovenii cu cetățenie română vor putea vota în 59 de secții de votare, deschise între 22 și 24 noiembrie. Aceste secții vor funcționa între orele 07:00 și 21:00, cele mai multe fiind amplasate în centrul țării, în special 16 în municipiul Chișinău. Cetățenii trebuie să prezinte documente valide pentru a putea participa la scrutin, inclusiv carte de identitate sau pașaport. De asemenea, moldovenii cu cetățenie română sunt așteptați să voteze și în alegerile parlamentare, programate pentru 30 noiembrie - 1 decembrie.
O rețea de falsificare a documentelor necesare obținerii cetățeniei românești a fost descoperită în Botoșani, implicând funcționari publici și aproximativ 10.000 de cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Rusia. În urma a 90 de percheziții, procurorii au identificat un mecanism complex prin care documente de identitate erau obținute ilegal. Funcționarii sunt acuzați de dare de mită, trafic de influență și falsificare de înscrisuri. Beneficiarii plăteau între 350 și 400 de euro pentru obținerea cărților de identitate, cu date fictive, inclusiv domicilii inexistente. Ancheta a fost realizată cu sprijinul mai multor instituții, inclusiv Poliția de Frontieră și Jandarmeria Română.
Mircea Geoană, candidatul independent la Președinția României, va vizita Chișinău pe 20 noiembrie pentru a atrage voturile moldovenilor cu cetățenie română. În cadrul vizitei, el va susține o conferință de presă la Palatul Republicii și va avea întâlniri cu susținători, oficiali și jurnaliști. Geoană își va lansa, de asemenea, Angajamentul pentru România, un program dedicat renașterii naționale. Această acțiune se alătură eforturilor altor candidați, precum Nicolae Ciucă și Elena Lasconi, care au căutat sprijin în rândul cetățenilor moldoveni.
59 de secții de votare vor fi deschise în Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din România. Cetățenii români din Republica Moldova sunt așteptați să voteze în perioada 22-24 noiembrie pentru alegerea președintelui și între 30 noiembrie și 1 decembrie pentru Parlament. Din cele 59 de secții, 17 vor fi în regiunea nord, 34 în centru (dintre care 16 în Chișinău) și 8 în sud. De asemenea, peste 640.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au redobândit cetățenia română în ultimele două decenii, iar noile reglementări prevăd eliberarea unui card de cetățenie personalizat pentru cei care obțin cetățenia.
Selecționerul Mircea Lucescu ar putea beneficia în curând de un nou atacant. Raul Florucz, golgeterul campionatului sloven, a început demersurile pentru obținerea cetățeniei române, ceea ce l-ar face eligibil pentru naționala României. Mihai Stoichiță a declarat că Lucescu va lua legătura cu Florucz, în timp ce jucătorul de la Olimpija Ljubljana, care a marcat 6 goluri în 10 meciuri, își continuă evoluțiile în Conference League. Florucz, cotat la 700.000 de euro, este conștient de responsabilitatea pe care o implică interesul naționalei și se concentrează pe performanțele sale la club.
Reprezentanții Ambasadei României la Chișinău au publicat lista secțiilor de votare pentru alegerile din România. Cetățenii români din R. Moldova vor putea vota pentru președintele României în 59 de secții deschise în fiecare raion, în perioada 22-24 noiembrie. Votul va avea loc pe 22 noiembrie între orele 12:00-21:00, iar pe 23 și 24 noiembrie între 07:00-21:00. De asemenea, moldovenii cu cetățenie română vor putea vota pentru Parlamentul României în intervalul 30 noiembrie – 1 decembrie, în aceleași ore.
Maia Sandu a pus o întrebare provocatoare lui Alexandr Stoianoglo în cadrul dezbaterii electorale desfășurate înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Sandu l-a întrebat pe Stoianoglo de ce beneficiază de avantajele pașaportului românesc, în timp ce alți cetățeni moldoveni nu au aceleași oportunități. Răspunsul lui Stoianoglo a fost evaziv, acesta alegând să vorbească în limba rusă și să abordeze un alt subiect, menționând drepturile minorității maghiare din România. De asemenea, Stoianoglo a explicat că nu a votat la referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană, considerând că a fost un demers politic pentru a sprijini actuala președintă.
Raul Florucz va obține cetățenia română în trei luni, iar Mircea Lucescu îl dorește la națională. Atacantul de 23 de ani, care joacă la Olimpia Ljubljana, impresionează prin evoluțiile sale, având 3 goluri și 2 assist-uri în 7 meciuri. Mihai Stoichiță a confirmat că, în cazul în care Lucescu îl va chema, Florucz va fi pregătit să joace pentru „tricolori”. Deși a fost propus la cluburi din România cu un an în urmă, acum are oferte de peste un milion de euro. Lucescu ar putea merge să-l observe personal, având în vedere că jucătorul a devenit o opțiune interesantă pentru națională.
Candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, a evitat să răspundă întrebării lui Maia Sandu despre avantajele cetățeniei române. În cadrul dezbaterii, Sandu l-a întrebat de ce el beneficiază de drepturile unui cetățean european, în timp ce alții din Moldova nu au aceleași oportunități. În loc să răspundă, Stoianoglo a ales să vorbească în limba rusă, făcând referire la drepturile minorităților din România, fără a aborda subiectul inițial. Această situație a stârnit controverse, având în vedere că ambii candidați au cetățenie română. În plus, Stoianoglo a fost implicat în mai multe scandaluri legate de abuzuri în serviciu și legături cu oligarhi, ceea ce complică și mai mult poziția sa electorală.