George Simion, candidat AUR la prezidențiale, a abordat în emisiunea „Piața Victoriei” subiectul deciziilor CEDO privind adopția copiilor de către cuplurile LGBT. El a subliniat importanța respectării drepturilor omului, dar a exprimat îngrijorări cu privire la influența legislației europene asupra dreptului național. Simion a declarat că va susține reglementarea aspectelor legate de moștenire și acces în spital pentru persoanele din parteneriate civile, dar a precizat că nu este de acord cu legalizarea căsătoriei între persoane de același sex. Discuția a evidențiat tensiunile dintre valorile conservatoare și presiunile externe pentru recunoașterea drepturilor LGBT.
Florin Buhuceanu devine primul candidat autodeclarat gay din România, reprezentând Proiectul European Reînnoirea României (REPER) la alegerile parlamentare din 1 decembrie. Activist pentru drepturile omului, Buhuceanu a militat pentru recunoașterea uniunilor între persoane de același sex, după ce a câștigat un caz la CEDO în 2023. România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește drepturile LGBTQ+, iar Buhuceanu speră ca prin candidatura sa să accelereze acceptarea comunității LGBTQ+ în societate. Deși a existat o creștere a acceptării în orașele mari, sentimentul anti-LGBTQ+ persistă în Europa de Est. Buhuceanu își dorește o schimbare semnificativă a legislației și a percepției sociale în timpul vieții sale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins contestațiile formulate de doi foști deținuți francezi de la Guantanamo Bay, Nizar Sassi și Mourad Benchellali, care acuzau tortura și detenția ilegală în perioada 2002-2004. Aceștia contestau imunitatea de stat acordată militarilor americani, dar CEDO a decis că aceasta este justificată pentru a menține bunele relații între state. Avocații lor consideră hotărârea ca fiind o regresie în dreptul internațional și anunță că vor apela la Marea Cameră a CEDO. Curtea de Casație din Franța a respins recursurile, argumentând că faptele sunt legate de suveranitatea statului.
O româncă a câștigat 50.000 de euro la CEDO după un diagnostic greșit de cancer. Femeia, în vârstă de 58 de ani din Constanța, a fost diagnosticată în 2008 cu cancer de către medicii Spitalului Județean Constanța, dar după doi ani a aflat că diagnosticul era eronat. După 14 ani de procese, ea a decis să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului, care a decis în favoarea sa, obligând spitalul să plătească despăgubirile. Această sentință subliniază importanța unei practici medicale corecte și a respectării drepturilor pacienților.
Femeia din Constanța va primi 50.000 € după ce a fost diagnosticată greșit cu cancer mamar și a suferit o intervenție inutilă. Maria Tusă a fost diagnosticată în 2008, iar intervenția chirurgicală a inclus extirparea unui sân, deși ulterior s-a dovedit că nu a avut cancer niciodată. După 15 ani de procese, Tribunalul Constanța a decis că medicul oncolog a comis malpraxis. În 2022, CEDO a acordat deja 9.700 € pentru încălcarea dreptului la viață și familie. Victima a declarat că acest proces i-a afectat profund sănătatea mentală, dar se bucură că a obținut în sfârșit dreptate.
O femeie din Constanța a câștigat 50.000 de euro la CEDO după un diagnostic greșit de cancer. Aceasta a fost diagnosticată cu cancer în 2008, iar medicii i-au recomandat o intervenție chirurgicală. După doi ani, a aflat că diagnosticul a fost eronat, ceea ce a dus la o lungă bătălie legală de 14 ani. În cele din urmă, Tribunalul Constanța a decis că Spitalul Județean Constanța și medicul responsabil trebuie să plătească despăgubiri, confirmând astfel eroarea medicală. Femeia a obținut dreptatea la CEDO, unde a contestat deciziile anterioare.
O femeie din Constanța a câștigat 50.000 de euro la CEDO după un diagnostic greșit de cancer. În anul 2008, la Spitalul Județean Constanța, medicii i-au spus că are cancer, ceea ce a dus la o intervenție chirurgicală. După doi ani, a aflat că diagnosticul a fost eronat. După 14 ani de procese și audieri, femeia a decis să se adreseze CEDO, care a decis în favoarea ei. Tribunalul Constanța a hotărât că atât spitalul, cât și medicul responsabil de diagnostic sunt buni de plată, iar despăgubirea va fi achitată în curând.
Oana Zăvoranu contestă pierderea casei din București, susținând că justiția română a eșuat. Vedeta a pierdut procesul pentru imobilul din strada Aurel Mureșanu, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind definitivă. Zăvoranu acuză instanțele de nerespectarea dreptului la apărare și promite să își exercite toate căile legale, inclusiv apelul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În trecut, ea a încercat să anuleze un contract de împrumut pe care îl consideră fictiv, încheiat sub presiune. Recent, a obținut o victorie în cazul unui alt imobil, dar situația casei din Dorobanți rămâne complicată, iar vedeta înfruntă speculațiile presei legate de pierdere.
Oana Zăvoranu contestă decizia instanței privind pierderea casei sale din București. Vedeta a declarat că nu va elibera imobilul, acuzând justiția română de încălcarea dreptului la apărare. Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut o decizie anterioară, respingând recursul său legat de anularea unui contract de înstrăinare. Oana Zăvoranu susține că a fost victima unui grup organizat care a determinat-o să semneze un contract fictiv de împrumut. De asemenea, ea a anunțat că va apela la toate căile legale disponibile, inclusiv la CEDO, pentru a-și recupera drepturile. În trecut, vedeta a câștigat un proces legat de un alt apartament, dar și această decizie a fost atacată cu apel.
Cauza Sanofi Pasteur c. Franța a fost decisivă pentru clarificarea prescriptibilității în cazul bolilor evolutive. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că termenele de prescripție trebuie să fie rezonabile și să nu limiteze accesul la justiție. În acest caz, o infirmieră, diagnosticată cu scleroză multiplă după vaccinarea obligatorie, a contestat termenul de prescripție, care începea să curgă doar după stabilizarea afecțiunii. CEDO a concluzionat că, în cazurile de boli evolutive, termenele de prescripție trebuie să permită evaluarea integrală a prejudiciului, protejând astfel dreptul victimei de a solicita despăgubiri. Această decizie subliniază necesitatea unei abordări flexibile în aplicarea legislației, asigurând un echilibru între drepturile părților implicate și securitatea juridică.
