Olaf Scholz a fost criticat în Germania după ce a purtat o discuție telefonică cu Vladimir Putin, considerată un semn de slăbiciune. Jurgen Hardt, purtătorul de cuvânt pe politică externă al CDU, a afirmat că Scholz a contribuit la un "succes propagandistic" al Kremlinului. Cancelarul a solicitat Rusiei să-și exprime dorința de a negocia cu Ucraina, dar criticii au subliniat că apelul nu a adus propuneri concrete. Discuția a provocat furia Kievului, care a perceput-o ca o încercare de a liniști Moscova. În timp ce Scholz se pregătește pentru realegeri, partidul său este cotat cu 15% în sondaje, mult sub CDU/CSU.
Cancelarul german Olaf Scholz se confruntă cu critici severe din partea opoziției conservatoare după convorbirea telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, considerată de unii ca o dovadă de slăbiciune. Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt al CDU, a afirmat că Putin va interpreta apelul ca un semn de slăbiciune, contribuind astfel la propaganda Kremlinului. Scholz a solicitat Rusiei să demonstreze voința de a negocia o pace durabilă cu Ucraina, dar critici susțin că discuția nu a adus progrese concrete. În contrast, secretarul SPD a argumentat că dialogul este esențial pentru avansarea diplomatică. Ucraina a respins apelul, considerându-l o tentativă de împăciuire fără valoare adăugată, subliniind că Putin vede aceste inițiative ca semne de slăbiciune.
Germania va organiza alegeri anticipate pe 23 februarie 2025. Partidul Social Democrat (SPD), partenerii săi de coaliție Verzii și principalul partid de opoziție, creștin-democrații (CDU/CSU), au convenit asupra acestei date în urma negocierilor de la Berlin, conform agenției de presă DPA. Acordul a fost realizat după prăbușirea guvernului de coaliție stânga-liberal al cancelarului Olaf Scholz, cauzată de dispute cu liberalii din Partidul Democraților Liberi (FDP) pe tema politicii economice. Deși Scholz a sugerat un vot de încredere în ianuarie, opoziția a cerut ca alegerile să aibă loc cel târziu în februarie. Decizia finală va fi luată de președintele Frank-Walter Steinmeier, care va gestiona procesul de dizolvare a parlamentului.
Germania se pregătește pentru alegeri anticipate pe 23 februarie 2025, după ce partidele din coaliția de guvernare și opoziția au ajuns la un acord. Cancelarul Olaf Scholz va solicita un vot de încredere în parlament pe 16 decembrie, iar președintele Germaniei trebuie să valideze propunerea. Decizia vine după demiterea ministrului de Finanțe, Christian Lindner, și retragerea FDP din coaliție, ceea ce a dus la pierderea majorității parlamentare. Sondajele sugerează că liderul CDU, Friedrich Merz, este favorit la alegeri, însă Scholz rămâne optimist în privința sprijinului din partea partidului său. Dacă rezultatul votului nu va fi favorabil, cancelarul va cere dizolvarea parlamentului.
Alegeri anticipate în Germania sunt iminente, cu votul de încredere al cancelarului Olaf Scholz programat înainte de Crăciun. Coaliția sa, formată din trei partide, a cedat în fața tensiunilor interne, iar Scholz a fost presat să organizeze alegeri mai devreme decât planificase inițial. Uniunea Creștin-Democrată (CDU), condusă de Friedrich Merz, conduce în sondaje cu un sprijin de 32%, în timp ce SPD-ul lui Scholz se află pe locul al treilea, cu 16%, fiind depășit chiar și de partidul de extremă dreapta AfD. Această situație sugerează o posibilă schimbare semnificativă în peisajul politic german.
Germania va organiza alegeri anticipate pe 23 februarie, conform unui acord între principalele partide politice, inclusiv SPD, CDU/CSU și Verzii. Anunțul vine în urma deciziei cancelarului Olaf Scholz de a încheia coaliția semafor, ceea ce a generat o instabilitate politică semnificativă. Scholz trebuie să piardă un vot de încredere în parlament pentru a permite dizolvarea acestuia, urmată de alegeri în termen de 60 de zile. Ascensiunea extremei-drepte, reprezentată de AfD, și a stângii populiste BSW complică peisajul politic, cu CDU și CSU având un avantaj semnificativ în sondaje. Friedrich Merz, liderul CDU, a subliniat urgența organizării alegerilor înainte de preluarea mandatului lui Trump în SUA.
Cancelarul german Olaf Scholz nu va convoca un vot de încredere miercuri în Bundestag. Anunțul a fost făcut de un purtător de cuvânt al guvernului, în contextul unor divergențe politice acute la Berlin. Scholz urmează să susțină o declarație în fața parlamentului, dar este sub presiune din partea opoziției pentru a organiza un vot de încredere imediat. Aceasta ar putea duce la alegeri anticipate, având în vedere că Scholz nu dispune de o majoritate în Bundestag după destrămarea coaliției sale. Deși a sugerat posibilitatea unui vot înainte de Crăciun, purtătorul de cuvânt a clarificat că data va fi stabilită de cancelarul german în funcție de negocierile cu Uniunea Creștin Democrată (CDU).
Cancelarul Olaf Scholz se confruntă cu presiuni crescânde pentru a devansa alegerile parlamentare, în urma prăbușirii coaliției de guvernare. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, a solicitat un vot crucial pentru demararea procesului, având în vedere retragerea partidului Liberal Democrat (FDP) din alianța cu social-democrații (SPD) și Verzii. Scholz a anunțat intenția de a organiza un vot de încredere în ianuarie, dar Merz militează pentru alegeri în luna ianuarie. Sondajele arată o scădere a popularității SPD, cu CDU/CSU pe primul loc. Comisarul electoral german a avertizat asupra riscurilor logistice în organizarea alegerilor anticipate, subliniind provocările legate de stocul de hârtie pentru buletinele de vot. În acest context, partidele rămase în coaliție doresc să discute despre un calendar fezabil pentru alegeri.
Ziua de 5 noiembrie a adus în prim-plan alegerile anticipate în Germania, după ruperea coaliției dintre Social Democrați, Verzi și Liberali. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, a anunțat că va candida pentru funcția de cancelar, având în vedere că CDU conduce în sondaje cu 32%. Merz a îndreptat partidul spre dreapta în privința migrației, criticând guvernul actual și acțiunile lui Olaf Scholz. În competiția electorală, Merz se confruntă cu Scholz, care rămâne optimist, și cu popularul ministru al apărării Boris Pistorius, dar și cu Robert Habeck de la Verzi, care a anunțat candidatura sa. Alice Weidel din AfD va fi și ea candidată, însă șansele sale sunt reduse datorită excluderii unei coaliții cu acest partid.
Liderul opoziției din Germania, Friedrich Merz, cere alegeri anticipate cât mai rapid! Acesta a criticat tacticile cancelarului Olaf Scholz, considerându-le „iresponsabile”, în contextul în care Germania, cea mai mare economie europeană, are nevoie urgentă de măsuri. Merz a declarat că opoziția este deschisă la cooperare în parlament, dar doar dacă Scholz va solicita un vot de încredere, ceea ce ar putea declanșa alegeri anticipate. În prezent, CDU conduce în sondajele de opinie cu peste 30%, în timp ce SPD se află pe locul al treilea, cu aproximativ 16%. Instabilitatea politică actuală este o preocupare majoră, având în vedere provocările economice cu care se confruntă țara.
