Ancheta la Castelul Peleș a fost inițiată de Ministerul Culturii în urma suspiciunilor de fraudă legate de revânzarea biletelor. Reprezentanții ministerului au solicitat acte contabile din 2019 și documente interne, verificând POS-urile și camerele de supraveghere. De asemenea, au fost audiați angajați, printre care și directorul general, Narcis Ion, aflat în concediu. Suspiciunile cu privire la revânzarea biletelor datează din 2018, când un muncitor a fost acuzat că a vândut bilete de studenți la preț întreg. Deși a fost deschis un dosar penal, acesta a fost clasat din cauza prejudiciului considerat prea mic. Turiștii au raportat diverse metode de fraudă, inclusiv vânzarea biletelor de grup și taxele foto nejustificate. În 2023, Castelul Peleș a fost vizitat de peste 377.000 de persoane, iar veniturile din vânzarea biletelor au crescut semnificativ, ceea ce ridică întrebări cu privire la gestionarea acestora.
La Castelul Peleș ar exista o rețea paralelă de vânzare a biletelor, formată din angajați și ghizi ai agențiilor de turism. Aceștia folosesc două metode principale pentru a realiza frauda. Prima metodă implică achiziționarea biletelor pentru grupuri mari de turiști, care sunt ulterior revândute altor grupuri, fără ca veniturile să ajungă în visteria muzeului. A doua metodă constă în atragerea turiștilor cu promisiunea unui acces rapid, unde angajații strâng banii și cumpără bilete cu reducere pentru studenți, împărțind diferența de preț. Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a dispus un control pentru a verifica aceste acuzații, subliniind gravitatea situației. Până acum, muzeul a încasat 17 milioane de lei din vânzările de bilete și suveniruri, iar directorul muzeului a recunoscut suspiciunile legate de vânzările de bilete.
Ministrul Culturii a decis să trimită Corpul de Control la Castelul Peleș din cauza suspiciunilor privind o rețea clandestină de vânzare a biletelor, în care sunt implicați angajați ai muzeului și ghizi de la agenții turistice. Aceștia păstrau biletele folosite și le revindeau ulterior, împărțind veniturile obținute. De asemenea, un angajat achiziționa bilete cu tarif redus pentru studenți, dar solicita plata integrală, păstrând diferența de preț. În plus, s-a observat o discrepanță între numărul de botoși distribuiți și cel al turiștilor înregistrați, ceea ce ridică suspiciuni de nereguli. În 2021, muzeul a generat venituri de peste 6 milioane de lei, crescând semnificativ în anii următori, fără modificări ale tarifelor sau număr de vizitatori.
La Castelul Peleș s-ar desfășura o rețea de fraudă în vânzarea biletelor, implicând angajați ai muzeului și ghizi ai agențiilor de turism. Potrivit unui articol publicat de Libertatea, există două metode principale prin care se produce această fraudă. Prima implică revânzarea biletelor achiziționate de ghizi pentru grupuri mari de turiști, care sunt ulterior revândute altor vizitatori. A doua metodă constă în atragerea turiștilor cu promisiunea unui acces rapid, angajatul strângând banii și cumpărând bilete cu reducere pentru studenți, împărțind diferența cu ceilalți membri ai rețelei. Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat trimiterea Corpului de control pentru a verifica aceste acuzații, subliniind gravitatea situației. Până la sfârșitul lunii octombrie 2024, muzeul a înregistrat încasări de aproximativ 17 milioane de lei din vânzarea biletelor și suvenirurilor.
Hoția de la Castelul Peleș implică o rețea de angajați și ghizi care revând bilete de acces, generând câștiguri ilicite substanțiale. Conform rapoartelor bugetare, Muzeul Peleș a încasat 14.584.420,62 lei din vânzarea biletelor în 2024, iar veniturile din vânzări au crescut constant în ultimii ani, atingând 15.395.373,84 lei în 2023. Angajații muzeului cumpără bilete pentru grupuri mari, iar tichetele nefolosite sunt revândute, iar banii nu ajung în muzeu. Directorul muzeului a recunoscut suspiciunile, dar a afirmat că sistemul de vânzare online a redus astfel de furturi. Totuși, au existat cazuri de angajați care au fost prinși și sancționați, dar afacerea continuă, iar poliția investighează reclamațiile recente.
Sinaia oferă un peisaj de toamnă spectaculos, ideal pentru o evadare din rutina zilnică. Situată la nici trei ore de București, această stațiune montană este perfectă pentru familii, având atracții istorice precum Castelul Peleș, unde a copilărit Regele Mihai I. Gara Regală, considerată una dintre cele mai frumoase din țară, atrage zilnic turiști din întreaga lume. În timpul toamnei, Parcul Dimitrie Ghica și Poteca Regală oferă priveliști deosebite, iar Castelul Știrbey-Florescu găzduiește Muzeul Orașului Sinaia. De asemenea, Castelul Pelișor, reședința principilor moștenitori, impresionează prin arhitectura sa unică. Sinaia este, astfel, o destinație de neratat pentru iubitorii de natură și istorie.
Guvernul a aprobat exproprierile pentru autostrada de centură a Bucureștiului! Acestea vor afecta localitățile Săbăreni din județul Giurgiu și mai multe localități din Ilfov, printre care Dragomirești-Vale și Buftea. În altă ordine de idei, Castelul Peleș, simbol al patrimoniului național, se deteriorează din cauza unui litigiu între Casa Regală și Ministerul Culturii. În Valencia, hoții au profitat de haosul creat de inundații, iar imaginile surprinse de Libertatea arată magazinele jefuite. Un român de TIR a devenit erou pe TikTok după ce a salvat o mașină din șuvoaie. Oana Zăvoranu se simte nedreptățită după ce a aflat că ar putea pierde casa din Dorobanți, dar refuză să o elibereze.
Castelul Peleș se află într-o stare de degradare severă, cu proptele din lemn și acoperișuri deteriorate, iar o avarie la rețeaua de apă complică și mai mult situația. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază cine va suporta costurile reparațiilor, având în vedere că proprietarul ar trebui să se ocupe de întreținerea imobilului închiriat. Deși chiria anuală plătită de stat este considerată simbolică, lucrările de reparație sunt întârziate din cauza neînțelegerilor între părți. În prezent, castelul nu are apă, afectând funcționarea muzeului și confortul angajaților. De asemenea, deteriorarea se extinde și la alte clădiri de pe domeniul regal, inclusiv Casa Cavalerilor, care a ajuns în ruine. Această situație alarmantă ridică întrebări cu privire la viitorul acestui important monument istoric.
