Columbia, unul dintre cei mai mari producători de cărbune din lume, intenționează să renunțe la extracția de cărbune și să conserve rezervele. Autoritățile columbiene, sub conducerea ministrului mediului Susana Muhamad, propun o schimbare radicală a modelului economic, încercând să atragă investiții în proiecte ecologice de 40 de miliarde de dolari, care includ eco-turism și energie curată. De asemenea, Colombia nu va mai acorda noi licențe de explorare pentru combustibili fosili, o mișcare criticată de politicieni și sindicate. Această tranziție este văzută ca un test global pentru viitorul economiilor verzi, având în vedere că petrolul și cărbunele generează aproximativ 8% din PIB-ul țării.
Guvernul Marii Britanii va interzice toate minele noi de cărbune, ca parte a unui plan radical ecologist sub conducerea premierului Keir Starmer. Anunțul vine după ce instanța a anulat un proiect de săpare a unei mine în Whitehaven, prima de acest tip în 30 de ani. Guvernul a subliniat că eliminarea treptată a cărbunelui este esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice, având în vedere că acesta este principala sursă de emisii de CO2. De asemenea, Marea Britanie a închis ultima centrală pe cărbune, marcând o premieră pentru o țară din G7. ONG-urile ecologiste au salutat această decizie, cerând extinderea interdicției și asupra petrolului și gazelor.
Producția de cărbune a scăzut cu 18,4% în primele 8 luni din 2024. În această perioadă, importurile au fost de 128.400 tep, în scădere cu 15% față de aceeași perioadă din 2023, conform Agerpres. Conform estimărilor din Prognoza echilibrului energetic publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), se preconizează o continuare a scăderii producției de cărbune, care va ajunge la 1,92 milioane tone echivalent petrol în 2024. Importurile vor scădea la 206.000 tep, iar tendința de reducere va continua până în 2027, când se estimează o scădere de 34,4% la 79.000 tep.
Producția de cărbune din România a scăzut cu 18,4% în primele opt luni ale anului, atingând 1,264 milioane tone echivalent petrol (tep), conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). În aceeași perioadă, importurile de cărbune s-au redus cu 15%, la 128.400 tep. Estimările pentru perioada 2024-2027 indică o continuare a acestei tendințe, cu o scădere a producției de cărbune de 11,4% și a importurilor de 24,5%, conform Prognozei de echilibru energetic publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).
Grecia conduce în ritmul de renunțare la cărbune, dar se confruntă cu costuri mari. Conform raportului ONU, țara a redus utilizarea cărbunelui cu 41%, fiind urmată de Marea Britanie și Danemarca. În ciuda acestui progres, Grecia se bazează pe gazele naturale, care reprezintă 53% din energia înlocuită, ceea ce crește costurile și riscurile geopolitice. În contrast, Portugalia a retras cărbunele mai lent, dar 66% din energie provine din surse regenerabile, iar România a înlocuit 90% din energia pe bază de cărbune cu surse ecologice. Experții subliniază că dependența de gazul natural este o alegere costisitoare și nesigură pentru viitorul energetic al Greciei.
Grecia a realizat o rată record de 41% în renunțarea la cărbune, conform raportului ONU, fiind lider mondial în acest proces. În contrast, România a înregistrat o rată de 22%, depășind SUA și Germania. Deși eliminarea cărbunelui este un progres, Grecia se bazează în continuare pe gazul natural, care reprezintă 53% din producția de energie, ceea ce ridică riscuri geopolitice și costuri. În România, 90% din energia produsă de cărbune a fost înlocuită cu surse ecologice, ceea ce subliniază un avans în tranziția către surse regenerabile. Totuși, gazele naturale au crescut semnificativ în utilizare, ceea ce poate afecta stabilitatea energetică.
Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 8% în Uniunea Europeană în 2023, conform Agenției Europene de Mediu (AEM). Aceasta reprezintă cea mai importantă scădere din ultimele decenii, reducerea totală ajungând la 37% față de nivelurile din 1990. Scăderea se datorează în principal diminuării utilizării cărbunelui și creșterii surselor de energie regenerabilă, care au crescut de la 10,2% în 2005 la 24% în 2023. AEM estimează că, pe baza măsurilor actuale, emisiile nete ar putea scădea cu 43% până în 2030, cu 49% dacă se implementează măsuri suplimentare planificate de 22 de state membre.
Sebastian Burduja a inaugurat Grupul 5 Rovinari, o investiție de peste 620 de milioane de lei în sectorul energetic, subliniind că producția de energie pe bază de cărbune este încă relevantă. După aproape un deceniu de lucrări, noul grup furnizează 230MW și respectă standardele de eficiență și protecție a mediului. Burduja a menționat că tranziția energetică este necesară, dar trebuie să se țină cont de realitățile naționale și europene. El a anunțat demararea actualizării planului de restructurare pentru susținerea funcționării termocentralelor pe cărbune, așteptând studii de la Transelectrica. Burduja a vizitat și Cariera de la Roșia, evidențiind creșterea capacității de extracție a cărbunelui și interesul tinerilor pentru acest sector.
