Ilie Bolojan, candidatul PNL pentru funcția de senator, a discutat cu Elena Lasconi și Mircea Geoană, dar nu le-a cerut să se retragă. El a subliniat că numărul mare de candidați la Președinția României este motivul pentru divizarea votului. În urma întrebărilor legate de contactul său cu cei doi, Bolojan a explicat că discuțiile s-au concentrat pe anunțarea unor declarații publice, fără a solicita retragerea din cursa electorală. Această situație reflectă complexitatea alegerilor și impactul pe care îl pot avea candidații asupra votului popular.
Emil Boc afirmă că unii candidați la președinție sunt prea copți, iar alții necopți; el nu este de acord cu analiștii care consideră că George Simion a avut cea mai bună prestație în dezbaterea organizată de Digi 24. Boc subliniază diferențele de pregătire între candidați. În același timp, Nicolae Ciucă, liderul PNL, accentuează că România nu își poate permite un președinte care nu este complet pregătit pentru funcția respectivă. Această discuție reflectă îngrijorările legate de competențele necesare în conducerea țării.
Codruța Simina subliniază importanța limbajului în politică, afirmând că în 2024, discursul candidaților români reflectă emoții negative precum frica și ura. Ea consideră că majoritatea candidaților nu reușesc să articuleze viziuni clare și coerente, iar imaginea publică creată de echipele lor este confuză. Simina critică lipsa de cunoaștere a realităților internaționale și a valorilor fundamentale, observând că unii candidați par incapabili să gestioneze situații complexe. De asemenea, ea remarcă absența unei dezbateri profunde în media privind rolul președintelui în contextul actual, în special în lumina provocărilor internaționale. Campania din 2024 este văzută ca o oportunitate ratată, în care discursul public a degenerat, iar candidații nu reușesc să ofere soluții viabile pentru viitorul țării.
Atacuri directe între Mircea Geoană și Elena Lasconi au avut loc în cadrul dezbaterii organizate de Digi 24, unde candidații la Președinție s-au acuzat reciproc. Geoană a criticat-o pe Lasconi pentru aprecierea sa față de Traian Băsescu, întrebând-o cum a fost perioada în care Băsescu a fost președinte. Lasconi i-a răspuns cu ironie, afirmând că Băsescu o „bate” pe Geoană chiar și atunci când nu participă. Această confruntare a evidențiat tensiunile dintre cei doi candidați și pozițiile lor politice diferite.
Retragerea lui Ludovic Orban din cursa pentru Președinție a generat reacții diverse din partea candidaților. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a catalogat decizia ca fiind "interesantă", dar "tardivă", în timp ce Mircea Geoană, candidatul independent, a subliniat că se reface "coaliția din perioada pandemiei". Aceste comentarii reflectă perspectivele diferite asupra impactului retragerii lui Orban și susținerii sale pentru Elena Lasconi.
Nicuşor Dan, primarul Capitalei, a declarat că ar fi benefic ca la alegerile prezidenţiale să existe un singur candidat din partea partidelor de dreapta. El a subliniat că realizarea acestui obiectiv depinde de partidele politice implicate. Întrebat cine ar trebui să se retragă din cursă, Dan a evitat să ofere un răspuns concret, menţionând că trebuie să rămână echidistant faţă de toţi candidaţii. De asemenea, a subliniat importanţa sondajelor în evaluarea şanselor candidaţilor, dar a recunoscut că acestea pot reflecta diferit realitatea. Dan a făcut referire la opiniile altor lideri de dreapta, precum Bolojan şi Cioloş, care susţin aceeaşi idee.
Candidaturile pentru diaspora la alegerile parlamentare au fost depuse de 18 partide și doi independenți. Printre candidați se numără Antoniu Tudor (PSD), Gheorghe Florin Cârciu (PSD), Ștefan Iulian Lorincz (USR) și Silvia Dumitrache (REPER), fiecare având o experiență profesională semnificativă în străinătate. De asemenea, Camelia-Ștefania Căpraru (POT) și Ion Iovcev (Forța Dreptei) sunt alți candidați remarcabili. Partidele UDMR, S.O.S. România, AUR, PNL și multe altele au propus candidați cu diverse expertize, inclusiv în domeniul migrației și culturii. În competiție se află și doi independenți, Florin Andreicuț și Claudia Puiu-Barraud, care își prezintă programele electorale online. Această diversitate reflectă angajamentul românilor din diaspora de a participa activ în viața politică a țării.
În județul Cluj, 20 de partide și un independent s-au înscris în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 2024. Printre partidele care au depus liste de candidați se numără PNL, PSD, UDMR, USR, AUR și alte formațiuni. Cele mai multe candidaturi sunt de la PNL și UDMR, fiecare având câte 19 candidați, urmate de PSD, USR și AUR. Candidatul independent Sabin Sărmaș completează lista de 211 candidaturi. PNL, PSD și UDMR își deschid listele cu nume cunoscute, precum Mircea Abrudean și Alexandru Cordoș. Județul Cluj va avea patru senatori și 10 deputați.
La alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, au fost validate 14 candidaturi, dintre care 10 sunt susținute de partide politice, iar 4 sunt candidați independenți. Aceștia au experiență în funcții politice importante și includ atât lideri de partide, cât și candidați fără afiliere politică. HotNews.ro a centralizat informațiile pe platforma alegeri.hotnews.ro, unde a realizat profiluri detaliate ale candidaților, urmărind evoluția acestora în sondaje și efectuând o comparație interactivă cu alți lideri europeni, oferind astfel o imagine clară asupra opțiunilor disponibile pentru alegători.
50 de politicieni care candidează pentru Parlament din partea orașului Brăila nu au nicio legătură cu localitatea. Aceștia provin din diverse județe, precum București, Tulcea, Ilfov, Galați sau Timiș. Pe listele depuse de cele 22 de partide la Biroul Electoral Județean se află un total de 158 de candidați, dintre care 50 sunt fără legături cu Brăila. Un exemplu notabil este Eduard Ungureanu, care se află în Montreal, la peste 7000 de km distanță, dar este inclus pe lista pentru Parlament. De asemenea, UDMR are candidați din Satu Mare și Miercurea Ciuc, iar alte partide, precum PNL și AUR, au inclus și ei politicieni din afara județului. Această situație ridică semne de întrebare privind reprezentativitatea și legătura candidaților cu comunitatea locală.
