Digi24 a realizat un experiment care evidențiază disponibilitatea unora dintre români de a-și vinde votul pentru 500 de lei. În cadrul acestuia, alegătorii au fost abordați cu oferta de a vota pentru candidatul fictiv Costel Frâncu, aflat pe poziția 16 a buletinului de vot, primind 200 de lei ca avans. Această situație subliniază că, la 34 de ani de la căderea comunismului, influențarea votului prin bani sau beneficii rămâne o problemă persistentă. Conform legislației, astfel de practici sunt pedepsite cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 va avea loc pe 24 noiembrie și va include 14 candidați, printre care Marcel Ciolacu (PSD), George Simion (AUR), Elena Lasconi (USR) și Nicolae Ciucă (PNL). Sondajele indică o competiție strânsă pentru locul doi, în timp ce Ciolacu se află pe primul loc. Votul se va desfășura în 18.968 de secții de votare din țară și 950 în străinătate, iar alegătorii pot vota până la ora 23:59, dacă se află la rând la ora 21:00. Buletinele de vot vor include, pe lângă candidați, și întrebările pentru referendumul local din București. Detalii despre secțiile de votare pot fi găsite pe site-ul Registrului electoral.
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu subliniază că alegătorii au puterea de a împiedica accederea lui George Simion în turul II al alegerilor prezidențiale, în contextul în care candidații nu au reușit să ajungă la un acord pentru susținerea unuia dintre ei. Popescu face o paralelă cu alegerile din 2000, când divizarea electoratului a dus la intrarea lui Corneliu Vadim Tudor în turul II. El observă că actuala situație este similară, cu blocaje între candidați, și sugerează că alegătorii trebuie să voteze nu neapărat cu preferatul lor, ci cu cel care are cele mai mari șanse de a-l depăși pe Simion. Popescu concluzionează că alegătorii pot dovedi o înțelegere mai profundă a situației decât candidații înșiși.
Cei mai mulți candidați la alegerile parlamentare din Iași sunt ingineri. Aproape 80 dintre cei 300 de candidați au această profesie. Pe locul doi se află economiștii, urmați de profesori și medici. De asemenea, un din cinci candidați provine din afara județului, iar șase din cele 22 de liste pentru Camera Deputaților sunt conduse de persoane externe, cu șanse reduse de a obține un loc în Parlament. La Senat, din 21 de liste, șapte sunt deschise de politicieni din alte localități. Această diversitate profesională include și avocați, juriști, manageri, precum și un preot antreprenor, care nu are parohie. Analiza listelor depuse de partide pentru alegerile din 1 Decembrie scoate în evidență predominanța inginerilor în rândul candidaților.
Candidaţii la Preşedinţie evită subiectele fundamentale legate de apărarea României, precum creşterea numărului de militari şi pregătirea teritoriului pentru apărare. În contextul agresiunii ruse în Ucraina, România dispune de aproximativ 60.000 de militari, din care doar 20.000 sunt în funcţii de luptă. Deşi ministrul Apărării a propus creşterea efectivelor la 120.000, nu s-au implementat măsuri concrete. Armata Română depinde de sprijinul NATO, având doar două brigăzi pentru a apăra un front de 400 km. În plus, cheltuielile pentru apărare au fost sub nivelul necesar, iar dotările sunt învechite. Pregătirea rezervelor este inexistentă, iar lipsa unei strategii eficiente în faţa ameninţărilor moderne, cum ar fi utilizarea dronelor, pune în pericol capacitatea de reacţie. Este urgent ca noul preşedinte să abordeze aceste probleme în strategia naţională de apărare.
Absolvenții de Medicină au susținut examenul de rezidențiat, iar jumătate dintre candidați riscă să ajungă șomeri. Cu 10.500 de candidați pentru doar 5.000 de locuri, concurența a fost acerbă. Candidatul trebuie să obțină 60% din baremul total de 950 de puncte pentru a promova. Cei care au avut rezultate bune își fac deja planuri de carieră, în timp ce alții își exprimă îngrijorarea față de perspectiva șomajului. Repartizarea pe locuri va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie, iar specialitățile preferate par a fi cele cu mai puține gărzi, precum endocrinologia sau dermato-venerologia. Această situație reflectă o tendință îngrijorătoare în rândul tinerilor medici, care aleg specialități mai ușoare în locul celor dificile.
Agenția Națională de Integritate a început publicarea declarațiilor de interese ale candidaților la alegerile parlamentare din 2024, cu doar zece zile înainte de scrutin. Campania electorală a trecut de jumătate, iar ANI a reușit să publice doar câteva zeci de declarații, în condițiile în care peste 10.000 de candidați sunt înscriși. Biroul Electoral Central a transmis declarațiile de avere și interese ale candidaților către ANI cu două săptămâni în urmă, dar acestea nu sunt încă disponibile pe site-ul agenției, cu excepția celor pentru alegerile locale și europarlamentare. Această situație ridică semne de întrebare asupra transparenței procesului electoral.
Întâlnirea patronatelor bihorene cu candidaţii la alegerile parlamentare a fost marcată de absenţa liberalilor și de intervenţiile controversate ale unui candidat. Desfăşurată în Cetatea Oradea, dezbaterea a reunit aproape 30 de politicieni, dar a fost umbrită de lipsa reprezentanţilor PNL, care nu au anunţat absenţa. Candidatul Partidului Ecologist Român, Octavian Floruţa, a stârnit rumoare cu comentarii sarcastice, propunând soluţii absurde pentru problemele economice, ceea ce a iritat audienţa. În ciuda formatului riguros, politicienii au avut puţine momente de spontaneitate, iar conducerea FP Bihor va sintetiza dezbaterile pentru a ajuta membrii în alegerea candidaţilor.
Dezbaterea președinților va avea loc pe 26 noiembrie, de la ora 20:00. La eveniment sunt așteptați candidații la funcția de președinte, inclusiv Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Mircea Geoană și alții. Moderată de jurnaliștii Digi24, dezbaterea oferă o platformă pentru prezentarea viziunilor politice, în contextul alegerilor prezidențiale care se apropie. Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, subliniază importanța acestui eveniment pentru clarificarea ideilor politicienilor și înțelegerea de către cetățeni a direcțiilor propuse. Cetățenii vor putea să evalueze pozițiile candidaților pe teme esențiale, inclusiv politica externă și securitatea națională.
Agenția Națională de Integritate a început publicarea declarațiilor de avere și interese ale candidaților la parlamentare, cu doar 11 zile înainte de alegeri. Până acum, pe site-ul ANI au fost publicate 118 declarații pentru candidații la Senat și 147 pentru Camera Deputaților, în condițiile în care sunt înscriși peste 10.000 de candidați. Legislația actuală nu impune termene clare pentru publicarea acestor documente, iar experții subliniază că transparența este insuficientă. De asemenea, ANI a avut dificultăți tehnice în accesarea declarațiilor oficialilor în trecut, ceea ce ridică semne de întrebare asupra gestionării informațiilor publice.
