Centrala pe gaz de la Iernut va fi finalizată în mai 2025, conform anunțului ministrului Burduja. Guvernul a prelungit Planul Național de Investiții, iar antreprenorul Duro Felguera a revenit pe șantier, cu primele teste la o turbină programate pentru decembrie. Centrala va avea o capacitate de 430 de megawați și este considerată o investiție crucială pentru România. Proiectul a întâmpinat întârzieri anterioare, dar acum se așteaptă finalizarea cu succes a lucrărilor, care se ridică la 344,9 milioane lei, fără TVA. Centrala va contribui la acoperirea consumului național de electricitate și la stabilizarea rețelei energetice.
Mâine, Guvernul ar putea adopta o Ordonanță de Urgență pentru susținerea stocării energiei, a declarat Burduja la semnarea acordului între Sinteza S.A. și Lockheed Martin pentru construirea unei fabrici de baterii GridStar Flow la Oradea. Această fabrică, cu o capacitate de 30.000 de tone de electrolit negativ pe an, va debuta în vara lui 2026 și va elimina dubla taxare pe stocarea energiei, un factor care a descurajat investițiile în domeniu. Burduja a subliniat că investiția de 50 milioane euro va crea locuri de muncă și va sprijini dezvoltarea economică a României, contribuind la o energie mai verde și mai accesibilă. Aceasta va fi prima fabrică europeană de acest tip, având zero emisii de carbon, și va utiliza tehnologia patentată GridStar Flow, care nu depinde de materii prime externe.
România este pregătită pentru iarna 2024-2025, având un grad de umplere a depozitelor de gaze naturale de peste 101%, conform declarațiilor lui Burduja. Acesta a subliniat că stocurile actuale sunt mai mari decât anul trecut și că România a îndeplinit obligațiile europene cu 70 de zile înainte de termen. Producția de gaze va crește datorită activării Sondei 55, Damianca, iar Burduja a menționat un program de investiții de peste un miliard de lei. De asemenea, a evidențiat necesitatea unei strategii energetice naționale, care este aproape de finalizare. Abordarea internațională actuală privind tranziția energetică devine mai pragmatică, având în vedere problemele de competitivitate ale Uniunii Europene în raport cu SUA și China.
Prețurile energiei electrice vor varia între 1,1 și 1,22 lei/kWh după liberalizare, a declarat ministrul energiei, Burduja, subliniind că plafonul de 0,68 lei/kWh este nesustenabil. El a evidențiat că, deși nu poate prezice cu exactitate prețurile din primăvara următoare, analizele curente sugerează că toți consumatorii din România vor plăti sub plafonul maxim de 1,3 lei/kWh. Burduja a menționat că discuțiile pentru protejarea consumatorilor vulnerabili au început în iunie, având ca scop asigurarea că nimeni nu va cădea sub pragul de sărăcie energetică. De asemenea, a subliniat importanța investițiilor în energie pentru a reduce povara facturilor pentru familiile în dificultate. Ministrul a încurajat consumatorii să fie mai exigenți cu furnizorii și a anunțat că piața liberă va aduce beneficii, inclusiv prețuri mai mici pentru energia electrică și gaze naturale.
Securitatea energetică regională depinde de creșterea utilizării energiei nucleare, a declarat Burduja la evenimentul 'Parteneri pentru Excelență Nucleară', organizat de Nuclearelectrica. Acesta a subliniat că sectorul nuclear sprijină 1 milion de locuri de muncă în Uniunea Europeană, cu un potențial de creștere. România a făcut progrese, creând un centru de instruire pentru SMR și o Școală Națională de Energie Nucleară. Burduja a evidențiat necesitatea dezvoltării capacităților locale și a lanțurilor de aprovizionare pentru a valorifica oportunitățile din industria nucleară. Evenimentul a reunit 50 de companii și a avut ca scop întărirea relațiilor de afaceri în sectorul energetic, contribuind la securitatea energetică și la tranziția către o economie verde. Nuclearelectrica joacă un rol esențial în producția de energie fără emisii de CO2 în România, având 28 de ani de experiență în exploatare și contribuind semnificativ la obiectivele de decarbonizare.
Sebastian Burduja a anunțat că a dat mandat Romgaz și altor companii să revigoreze marile combinate în petrochimia românească. Această decizie vine pe fondul scăderii consumului de gaz în țară și a necesității de a adăuga valoare gazului, în contextul în care România va dubla producția de gaze în 2027, datorită proiectului Neptun Deep. Burduja a subliniat importanța reindustrializării României și a asigurat că pregătirile pentru iarnă sunt în grafic, cu stocuri de gaze și cărbune suficiente. De asemenea, el a menționat stadiul avansat al mai multor proiecte energetice, inclusiv realizarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă și testele pentru termocentrala de la Iernut.
Țările care vor contribui la finanțarea construcției reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă au fost identificate. România va colabora cu un consorțiu internațional format din companii de renume, iar summit-ul COP29 va marca semnarea contractului. Finanțările vor proveni din Statele Unite (3 miliarde dolari), Canada (2 miliarde dolari canadieni) și Italia (2 miliarde euro), aducând totalul la aproximativ 6,1 miliarde euro. Proiectul are o estimare de cost de peste 7 miliarde dolari, iar România va garanta 100% din creditele necesare pentru realizarea acestuia, conform ministrului Burduja.
Prețurile la facturi nu vor fi mai mari decât iarna trecută. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că schema de compensare-plafonare va rămâne în vigoare până la 1 aprilie 2025. Aceasta are rolul de a proteja consumatorii români, având în vedere că prețurile la gaze și energie electrică sunt influențate de factori externi, precum situația din Orientul Mijlociu și Ucraina. Prețurile plafonate pentru consumatorii casnici sunt de 0,31 lei/kilowatt-oră pentru gaze și între 0,68 și 1,3 lei/kilowatt-oră pentru energie electrică, în funcție de consum.
România a devenit lider în Uniunea Europeană în producția de gaz, cu 2,3 miliarde de metri cubi în trimestrul al doilea din 2024. Ministrul Energiei, Burduja, a anunțat că România a depășit Olanda, care a realizat o producție de 2,2 miliarde de metri cubi. Creșterea față de anul trecut este de 1%, iar Romgaz, compania de stat, a contribuit semnificativ, având o producție cu 5% mai mare. Burduja a menționat că Romgaz va investi 600-800 milioane lei în continuarea creșterii producției, iar în 2027 se estimează o dublare a producției prin gazele din Marea Neagră, ceea ce va aduce prețuri mai mici pentru consumatori și va reduce dependența de gazul rusesc.
