Elon Musk vrea să reducă numărul bugetarilor din SUA prin desființarea unor agenții federale. Comisia pe care o conduce alături de Vivek Ramaswamy are în vedere măsuri drastice ce ar putea afecta milioane de funcționari publici. În martie, opt agenții federale aveau peste 100.000 de angajați, iar Departamentul Afacerilor Veteranilor avea aproape o jumătate de milion. Majoritatea departamentelor reportau salarii medii de șase cifre. Musk a sugerat că, deși se urmărește reducerea personalului, angajații afectați ar putea primi compensații echivalente cu doi ani de salariu. Reducerea cheltuielilor guvernamentale ar necesita aprobarea Congresului, iar Trump a exprimat anterior intenția de a închide Departamentul Educației.
Bugetarii vor avea parte de 7 zile libere în ianuarie 2025 datorită unei hotărâri a Ministerului Muncii. Aceștia vor beneficia de zile libere pe 1 și 2 ianuarie, iar ziua de 3 ianuarie va fi considerată „punte”. În plus, zilele de 6 și 7 ianuarie, dedicate sărbătorilor religioase, sunt de asemenea libere. De asemenea, bugetarii vor avea o zi liberă pe 24 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române. Elevii vor avea vacanță de iarnă de pe 21 decembrie până pe 7 ianuarie, revenind la școală pe 8 ianuarie.
În România, numărul angajaților din administrația publică s-a redus la 799.932 în septembrie 2024. Dintre aceștia, 585.494 lucrau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat. Cele mai multe posturi erau ocupate la Ministerul Educației, cu 276.393 angajați, urmat de Ministerul Afacerilor Interne cu 123.933, și Ministerul Apărării Naționale cu 76.961. De asemenea, în administrația publică locală erau 466.876 de persoane angajate, majoritatea în instituții finanțate din bugetele locale. Comparativ cu luna precedentă, s-au înregistrat scăderi de personal în majoritatea ministerelor, cu excepția Ministerului Sănătății, care a avut o creștere de 313 angajați.
În 2025, bugetarii ar putea beneficia de zile libere suplimentare, inclusiv pe 3 ianuarie și 2 mai. Conform unui proiect de hotărâre inițiat de Ministerul Muncii, ziua de 3 ianuarie ar putea crea o punte între zilele de 1 și 2 ianuarie și weekendul de 4 și 5 ianuarie, ceea ce ar însemna că angajații se vor întoarce la muncă pe 8 ianuarie. De asemenea, ziua de 2 mai ar urma să fie liberă, legată de Ziua Muncii. Zilele libere oficiale contribuie la echilibrul între viața profesională și cea personală, susținând sănătatea mentală și productivitatea angajaților. În România, Codul Muncii reglementează aceste zile, iar angajatorii au obligația de a le respecta.
Noua lege a salarizării va impune limite stricte pentru bugetari și este condiționată de reducerea deficitului bugetar sub 5% din PIB. România s-a angajat să implementeze această reformă în fața Comisiei Europene, dar economiștii avertizează că aplicarea va dura câțiva ani. Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației Analiștilor, sugerează că înghețarea angajărilor va conduce la plecări naturale din sectorul public. De asemenea, cheltuielile cu salariile vor scădea treptat, iar salariile vor fi corelate cu inflația și salariul minim, care va crește în 2025. Această situație este complicată de inflația ridicată, care afectează puterea de cumpărare a românilor.
Guvernul preconizează o creștere a cheltuielilor de personal cu 24% în 2024, echivalentul a 32 miliarde de lei. Aceasta reprezintă cea mai mare creștere din 2008, dar pentru 2025 se estimează o majorare de doar 3%, cu 5 miliarde de lei. Deși înghețarea salariilor la nivelul din 2024 nu ar afecta drastic bugetarii, unele categorii ar putea resimți mai mult impactul. Aceasta ar fi cea mai mică creștere de la înghețarea salariilor din 2021, când creșterea a fost de doar 1,8%. Aparatul bugetar se apropie de 1,3 milioane de posturi ocupate.
Guvernul preconizează o moderare semnificativă a cheltuielilor cu salariile bugetarilor în 2025. După o creștere de 24% a cheltuielilor de personal în 2024, cea mai mare din ultimii aproape douăzeci de ani, estimările pentru anul următor indică o majorare de doar 3%, echivalentul a 5 miliarde de lei. Această decizie vine în contextul în care salariile vor rămâne la nivelul din decembrie 2024, chiar și în cazul unei înghețări, ceea ce va necesita o ajustare a bugetului pentru a acoperi cheltuielile anuale.
În 2023, salariul președintelui României este de 25.000 de lei (5.100 euro brut), cel mai mic din Europa. Această situație a fost evidențiată în contextul unei propuneri de supraimpozitare a "bugetarilor de lux" cu 16%. Deși propunerea nu a fost implementată, a generat discuții despre veniturile președintelui în comparație cu omologii săi europeni. Astfel, s-a constatat că salariul acestuia este semnificativ mai mic decât cel al altor lideri din Uniunea Europeană, ridicând întrebări despre echitatea veniturilor în sectorul public.