Ursula von der Leyen propune o reorganizare majoră a personalului Comisiei Europene pentru a întări controlul asupra bugetului UE, evaluat la 1,2 trilioane de euro. Aceasta va implica fuzionarea a aproape 200 de oficiali din departamentul de reforme cu unitatea responsabilă de gestionarea fondului post-pandemic. Noua abordare prevede condiționarea accesului la fondurile UE de implementarea reformelor economice de către statele membre. Propunerea va necesita aprobarea unanimă a celor 27 de state membre ale Uniunii. Criticile față de actualul departament de reforme sugerează o ineficiență în utilizarea fondurilor, care sunt adesea direcționate către organizații internaționale în loc de a sprijini guvernele naționale direct.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, pregătește o remaniere majoră a personalului pentru a-și întări controlul asupra bugetului UE de 1.200 de miliarde de euro. Aceasta implică fuzionarea departamentului de reformă cu divizia responsabilă de fondurile post-pandemice. Scopul reorganizării este extinderea modelului „bani pentru reforme” și facilitarea implementării de reforme economice esențiale în schimbul accesului la finanțarea UE. De asemenea, se estimează că personalul va fi redistribuit pentru a gestiona planurile naționale de reformă. Criticile aduse departamentului de reformă, considerat costisitor și ineficient, au dus la speculații privind restructurarea sa. În prezent, departamentul are un buget de 864 de milioane EUR pentru a sprijini diverse proiecte, dar este acuzat că fondurile ajung adesea la consultanți și organizații internaționale, în loc să beneficieze direct guvernele naționale.
Victor Negrescu a finalizat bugetul Uniunii Europene pentru 2025, care prevede alocări de aproape 200 de miliarde de euro. După negocieri intense, acordul interinstituțional include o creștere de 10,5 miliarde de euro față de anul anterior, cu majorări semnificative pentru educație, sănătate, cercetare și alte domenii esențiale. De asemenea, s-au securizat 3 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru țările afectate de inundații. Negocierile au fost dificile, dar au demonstrat capacitatea de a obține rezultate favorabile pentru Europa și România. Acordul va fi supus aprobării în sesiunea plenară din noiembrie.
Victor Negrescu a obținut acordul interinstituțional pentru bugetul UE 2025, cu o creștere de 10,5 miliarde de euro. Acest buget, totalizând aproape 200 de miliarde de euro, include majorări semnificative pentru educație, sănătate, cercetare și alte domenii esențiale. După negocieri dificile cu statele membre, Negrescu a reușit să asigure fonduri pentru extinderea spațiului Schengen și măsuri de ajutor umanitar. Acordul urmează să fie aprobat în plenul Parlamentului European în noiembrie, în contextul provocărilor economice globale și diviziunilor interne din legislativ.
Acordul provizoriu privind bugetul UE pentru 2025 a fost finalizat, cu alocări suplimentare de 230 de milioane de euro pentru sănătate, ajutor umanitar și gestionarea frontierelor. Negociatorii din Parlamentul European și Consiliu au convenit asupra unei sume totale de aproape 200 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 6% față de anul precedent. Printre prioritățile bugetului se numără educația, protecția civilă, cercetarea și ajutoarele pentru regiunile afectate de inundații. De asemenea, s-au asigurat 6 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru țările din Europa Centrală și de Est. Votul final în Parlament este programat pentru 27 noiembrie.
Victor Negrescu, europarlamentar PSD, a discutat astăzi despre prioritățile bugetare pentru 2025 și provocările României în acest context. În cadrul conferinței de presă, el a evidențiat importanța creșterii fondurilor pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, esențiale pentru aderarea României la spațiul Schengen. Negrescu a exprimat optimismul că până la finalul anului se va lua o decizie favorabilă. De asemenea, el a abordat impactul NGEU asupra bugetului, subliniind provocările legate de dobânzile împrumuturilor și necesitatea unei monitorizări stricte a fondurilor europene. În plus, a discutat despre relațiile cu Marea Britanie și despre posibila scădere a fondurilor de coeziune în bugetul multianual 2028-2034. Conferința a subliniat provocările și prioritățile României în negocierile pentru bugetul UE, un moment crucial pentru viitorul investițiilor europene și al relațiilor internaționale ale țării.
Uniunea Europeană ar trebui să cheltuie 20% din bugetul său pentru a asigura securitatea cetățenilor săi. Aceasta este concluzia raportului prezentat de prim-ministrul Finlandei, Sauli Niinistö, în contextul tensiunilor geopolitice crescute, generate în special de invazia Rusiei în Ucraina. Niinistö subliniază că misiunea principală este de a pregăti europenii pentru orice situație de risc, având în vedere și amenințările hibride și dezastrele naturale. Raportul vine în perioada negocierilor pentru bugetul UE pe următorii șapte ani, iar Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că războiul din Ucraina reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității europene.
