Marcel Ciolacu a declarat că dorește să finalizeze mandatul cu obținerea aderării complete a României în SCHENGEN. În cadrul ședinței de Guvern, premierul a subliniat că acest obiectiv rămâne o prioritate majoră. De asemenea, el a anunțat că Executivul a început pregătirile pentru bugetul pe 2025, axându-se pe alocarea de fonduri pentru investiții publice. Ciolacu va participa la o reuniune importantă la Budapesta, unde se vor discuta aspecte legate de integrarea României în spațiul Schengen. Această abordare reflectă angajamentul său de a asigura progrese semnificative în mandatul său.
Extrema dreaptă din Franţa a anunţat că va vota o moţiune de cenzură împotriva guvernului dacă bugetul propus afectează puterea de cumpărare a cetăţenilor. Lidera partidului de extremă dreaptă, Marine Le Pen, a declarat că această situaţie reprezintă o "linie roşie". Moţiunea ar fi votată în a doua jumătate a lunii decembrie, în contextul în care guvernul condus de Michel Barnier ar putea utiliza articolul 49.3 din Constituţie pentru a adopta bugetul fără vot. Le Pen a criticat, de asemenea, majorarea impozitelor pe energie electrică, considerând-o inadmisibilă. Guvernul actual, format în urma alegerilor anticipate, se confruntă cu o Adunare naţională fragmentată, având dificultăţi în obţinerea unei majorităţi clare.
Ucraina va aloca un buget record de 2,2 trilioane de grivne pentru apărare în 2025, reprezentând 26% din PIB, în contextul invaziei ruse, care a ajuns la 1000 de zile. Premierul Denîs Șmîhal a anunțat că toate taxele vor fi direcționate spre securitate, subliniind importanța modernizării industriei de arme și achiziției de drone. Cheltuielile totale pentru bugetul de anul viitor sunt estimate la 3,6 trilioane de grivne, iar deficitul va fi acoperit prin ajutoare externe și împrumuturi interne. De asemenea, se preconizează o creștere economică de 2,7% în 2025, în ciuda provocărilor generate de război. Guvernul intenționează să producă 30.000 de drone și 3.000 de rachete în 2025, consolidând astfel capacitățile de apărare ale țării.
Bugetul Uniunii Europene pe anul 2025 va fi cu 10,5 miliarde de euro mai mare decât anul trecut. Acordul a fost realizat după negocieri complexe între instituțiile europene și va fi supus votului în legislativ luna aceasta. Cele mai mari alocări financiare vor merge către educație, sănătate, cercetare, protecție civilă și ajutor umanitar, cu o creștere de 50 milioane de euro pentru ajutoarele umanitare și 9 milioane de euro pentru Mecanismul de Protecție Civilă. De asemenea, 3 miliarde de euro din fondurile de coeziune vor fi destinate țărilor din Europa Centrală și de Est afectate de inundații. Acordul interinstituțional necesită aprobarea finală în sesiunea plenară din noiembrie.
Banca Angliei a decis să reducă dobânda de politică monetară de la 5% la 4,75%. Aceasta este a doua reducere din 2020, iar majoritatea membrilor Comitetului de politică monetară au susținut această măsură. Guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a subliniat importanța menținerii inflației aproape de obiectivul de 2%, ceea ce impune o reducere graduală a dobânzii. Bugetul pe 2025, recent prezentat, preconizează o creștere a economiei britanice cu 0,75% și o inflație de 2,5% până la sfârșitul anului. Deși prognoza economică a fost revizuită în jos pentru 2023, a fost îmbunătățită pentru 2025.
Bugetul CSP pentru 2025 a fost aprobat, având o valoare totală de 26.710.000 lei. Cheltuielile de personal se ridică la 15,8 milioane lei, urmate de bunuri și servicii cu peste trei milioane lei, prestații sociale de 4,9 milioane lei și peste două milioane lei pentru procurarea mijloacelor fixe. De asemenea, CSP propune Ministerului Finanțelor suplimentarea bugetului cu 8 milioane lei pentru a acoperi cheltuielile curente ale celor nouă inspectori de la Inspecția Procurorilor și angajaților de la Colegiul Selecție și Evaluare. Comparativ, bugetul din 2024 a fost de 25 milioane lei, cu cele mai mari cheltuieli tot pentru personal, în valoare de 16 milioane lei.
Bugetul public pe 2025 preconizează venituri de 650 mld. lei, cu o creștere de 8%, iar cheltuielile se ridică la 784 mld. lei, cu un avans de 6%. Salariile bugetarilor vor crește cu 3%, în timp ce cheltuielile cu pensiile vor avea o majorare de 9%. Investițiile de la buget sunt în scădere, iar PIB-ul este estimat să ajungă la 1.904 mld. lei, cu o creștere economică de doar 2,5%. Aceste estimări fac parte din planul guvernului Ciolacu, trimis la Bruxelles, care vizează reducerea deficitului bugetar și stabilirea unor coordonate financiare până în 2031.
Veniturile bugetului public în 2025 sunt estimate la 651 mld. lei, cu o creștere de 8,3% față de 2024. Cheltuielile, pe de altă parte, se vor ridica la 784 mld. lei, cu o creștere de 6%. Proiectul bugetar, trimis de guvernul Ciolacu la Bruxelles, preconizează o creștere economică de doar 2,5%, iar PIB-ul României va ajunge la 1.904 mld. lei. Aceste estimări fac parte din strategia pe termen mediu pentru reducerea deficitului bugetar, care include prognoze până în 2031.
Costurile de împrumut ale Regatului Unit au crescut semnificativ după ce ministrul de finanțe Rachel Reeves a anunțat un buget care include majorări de taxe în valoare de 40 miliarde de lire sterline pentru a acoperi deficitul bugetar. Randamentele obligațiunilor pe 10 ani au crescut cu 7 puncte de bază, atingând 4,35%, iar cele pe 2 ani au crescut cu peste 6 puncte de bază, ajungând la 4,33%. Aceste creșteri reflectă un risc perceput mai mare de către investitori. Bugetul prevede, de asemenea, o majorare a emisiunii de obligațiuni cu 22,2 miliarde de lire sterline, necesară pentru a satisface cerințele de finanțare. În contrast cu turbulențele anterioare, analiștii consideră că volatilitatea pieței nu se va repeta, având în vedere stabilitatea actuală și scăderea inflației, care a ajuns la 1,7%.
Taxele din Marea Britanie vor fi majorate cu 40 miliarde de lire sterline pentru a acoperi deficitul bugetar și a sprijini serviciile publice, a declarat Rachel Reeves, prima femeie care ocupă funcția de ministru de Finanțe în istoria de 800 de ani a acestei funcții. Reeves a subliniat gravitatea situației economice moștenite de la guvernul conservator, afirmând că orice ministru responsabil trebuie să ia măsuri. Majorarea propusă reprezintă 1,25% din PIB, un nivel rar întâlnit, și va afecta companiile prin creșterea costurilor de securitate socială. Analiștii se așteaptă ca Reeves să fie mai prudentă în gestionarea finanțelor publice comparativ cu predecesorul său, Liz Truss.
