În curtea Bisericii Anglicane din Bucureşti se amenajează o pajişte dedicată polenizatorilor, unde au fost deja instalate căsuţe pentru păsări cântătoare, hoteluri pentru insecte şi refugii pentru lilieci. Proiectul, realizat de Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, are scopul de a crea un colţ de natură în mijlocul oraşului, promovând biodiversitatea. Spaţiul de aproximativ zece metri pătraţi a fost curăţat şi sădit cu un mix de seminţe autohtone din Transilvania, bogate în nectar. Vlad Cioflec, biolog al asociaţiei, subliniază importanţa educării comunităţii privind protecţia mediului prin aceste iniţiative, care pot fi replicate şi în alte zone urbane. Amenajările nu doar contribuie la conservare, ci oferă şi un efect relaxant pentru vizitatori, demonstrând că natura poate coexista cu urbanizarea.
Săptămâna 18-22 noiembrie, forumul 24 TRENDS FOR 2024 va aborda biodiversitatea ca temă esențială pentru viitorul României. Această zi se va concentra asupra provocărilor legate de protejarea resurselor naturale, esențiale pentru echilibrul ecologic și dezvoltarea economică, într-un context de schimbări climatice și impact uman. Invitați de prestigiu, precum Pache Robert-George și Dr. Bogdan Antonescu, vor discuta despre soluțiile necesare pentru conservarea biodiversității, subliniind importanța administrării ariilor protejate și a integrării responsabilității de mediu în strategiile de afaceri. De asemenea, se va analiza legătura dintre agricultură și conservarea biodiversității, în contextul dezvoltării comunităților locale. Evenimentul promite să aducă în discuție politici publice și inițiative private pentru protejarea ecosistemelor vitale.
Marea Barieră de Corali a înregistrat o mortalitate record a coralilor, cu până la 72% din populație afectată din cauza încălzirii excesive a apei și a cicloanelor recente. Studiul realizat de Institutul Australian de Ştiinţe Marine a evidențiat că, în nordul recifului, o treime din coralii duri au murit, marcând cel mai mare declin anual din ultimele 39 de ani. Fenomenul de albire, cauzat de temperaturile ridicate ale apei, duce la expulzarea algelor simbiotice, esențiale pentru sănătatea coralilor. Richard Leck de la WWF-Australia a subliniat că, deși Marea Barieră poate să-și revină, este supusă unor limite critice de reziliență, iar temerile privind mortalitatea coralilor se extind la întreaga zonă.
Poluarea cu plastic transformă ecosistemele și agravează problemele climatice globale. O analiză recentă arată că plasticul nu este doar o problemă de deșeuri, ci afectează procesele fundamentale ale sistemului Pământului, contribuind la schimbările climatice, pierderea biodiversității și acidificarea oceanelor. În 2022, au fost produse 506 milioane de tone de plastic, din care doar 9% a fost reciclat, iar restul a fost ars sau depozitat, infiltrându-se în mediu. Cercetătorii cer acțiuni globale din partea ONU pentru a aborda întreaga traiectorie a plasticului, de la extracție până la eliminare, subliniind că substanțele chimice din plastic sunt toxice și dăunătoare sănătății umane și ecosistemelor. Această problemă complexă necesită soluții integrate pentru a proteja mediul și a combate criza poluării.
Xiaozai Tiankang, cunoscută și sub numele de „Gaura cerului”, este cea mai adâncă groapă de pe Pământ, având o adâncime de 662 de metri. Localizată în centrul Chinei, această formațiune naturală a fascinat geologii datorită dimensiunilor sale impresionante și biodiversității unice. În interior, se află un râu subteran și o cascadă, iar cercetătorii au identificat peste 1.300 de specii de plante și animale, inclusiv pantera cețoasă. Formațiunea a fost generată natural, iar originile sale sunt învăluite în mister, unii specialiști sugerând că ar fi rezultatul prăbușirii unui meteorit, în timp ce alții cred că s-a format pe parcursul a 128.000 de ani. Această groapă rămâne un loc de explorare nefinalizată, cu multe secrete de descoperit.
Acvila de câmp, o pasăre rară, își face apariția pe teritoriul României, iar specialiștii sunt optimiști în privința înmulțirii acesteia. Această specie, considerată periclitată în Europa, a fost observată în vestul țării cu 18 exemplare în acest an, iar monitorizarea puilor a început după 45 de ani de absență. Acvila de câmp este o pasăre răpitoare cu gheare puternice, care atacă prada cu o viteză impresionantă. Deși populația pare să crească, există amenințări precum otrăvirea rozătoarelor. Specialiștii instalează cuiburi artificiale pentru a sprijini această specie.
Zimbrul, cel mai mare animal terestru din Europa, a fost surprins în pădurile din România, având o greutate de până la 920 de kilograme. Această specie, cunoscută și sub numele de bizon european, este pe cale de dispariție și beneficiază de protecție. Zimbrul poate atinge o lungime de 2,9 – 3 metri și o înălțime de 1,9 metri. În octombrie, în Parcul Natural Vânători Neamț, au fost observați doi zimbri, parte dintr-un program de reintroducere care a început în 1958. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează trei nuclee de zimbri, având un efectiv total de peste o sută de exemplare. Această specie, erbivoră, trăiește în păduri și are puțini dușmani naturali, fiind vulnerabilă la braconaj și boli. Deși zimbrii au fost reintroduși cu succes în sălbăticie, diversitatea genetică este limitată, iar specia rămâne în continuare amenințată.
Un coral uriaș de 34 metri lățime și 32 metri lungime a fost descoperit lângă Insulele Solomon, devenind cel mai mare din lume. Această structură, care depășește dimensiunile unei balene albastre, este formată din aproape un miliard de polipi și a crescut timp de aproximativ 300 de ani. Spre deosebire de recifele obișnuite, acest coral reprezintă o singură entitate, numită „Trei Surori”, și oferă noi perspective asupra biodiversității marine. Descoperirea este esențială, având în vedere degradarea corailor din cauza schimbărilor climatice, iar cercetătorii consideră că aceasta poate oferi speranță pentru viitorul ecosistemelor oceanice.
Cercetătorii au descoperit cel mai mare coral din lume, în apropierea Insulelor Solomon, de trei ori mai mare decât precedentul record! Coralul, situat în zona cunoscută sub numele de 'Three Sisters', are dimensiuni impresionante, cu o lățime de 34 de metri și o lungime de 32 de metri. Această structură unică, formată din aproape un miliard de polipi, s-a dezvoltat pe parcursul a circa 300 de ani. Descoperirea a fost realizată de o echipă de la National Geographic, care a subliniat importanța acestui coral ca oaza coralieră sănătoasă în fața degradării ecosistemelor marine cauzate de aciditate și încălzirea apelor. Coralul nou descoperit este mai mare decât o balenă albastră și ar putea fi vizibil din spațiu, oferind o rază de speranță pentru biodiversitate.
Cinci proiecte de mediu au fost finanţate cu peste 1,5 milioane lei prin Platforma de mediu pentru Bucureşti. Aceste iniţiative includ transformarea unei şcoli într-un model de eficienţă energetică, educaţia în eficienţa energetică a clădirilor, reducerea deşeurilor şi sprijin pentru comunităţile vulnerabile, precum şi crearea de mini-păduri în curţile şcolilor. Fiecare proiect beneficiază de finanţări între 230.000 şi 270.000 lei, iar implementarea lor este prevăzută până în 2025. Printre acestea se numără „Grădinile cunoaşterii”, care transformă Grădina Botanică „D. Brândză” într-un hub ecologic, şi „EcoŞcoala 206”, care vizează eficienţa energetică a Şcolii Gimnaziale nr. 206 din Bucureşti. Platforma de mediu, iniţiată de Fundaţia Comunitară Bucureşti, a finanţat până acum 36 de proiecte cu peste zece milioane lei.
