Joe Biden a anunțat o contribuție de patru miliarde de dolari pentru cele mai sărace țări, în cadrul unui fond al Băncii Mondiale, în prima zi a summitului G20 de la Rio de Janeiro. Această decizie, considerată „istorică”, vine înainte de preluarea mandatului de către Donald Trump, care a promis reducerea cheltuielilor publice. Contribuția se va desfășura pe parcursul a trei ani și nu angajează viitorul guvern. Jon Finer, consilier al președintelui, a subliniat importanța acestei măsuri în combaterea inegalităților și a schimbărilor climatice. Biden își propune să îndemne și alți lideri să își crească contribuțiile la acest fond.
Joe Biden a anunțat o contribuție de 4 miliarde de dolari pentru țările sărace, în cadrul unui fond al Băncii Mondiale, în prima zi a summitului G20 de la Rio de Janeiro. Această sumă, promisiune a președintelui în exercițiu, este destinată Asociației Internaționale de Dezvoltare (IDA) și va fi alocată pe parcursul a trei ani. Contribuția nu va angaja viitorul guvern al lui Donald Trump, care a promis reducerea cheltuielilor publice. Jon Finer, consilierul lui Biden, a subliniat importanța acestui ajutor istoric, menit să sprijine programele destinate combaterii inegalităților și schimbărilor climatice.
În anul curent, 14 programe noi de licență și master au fost create în universitățile din Republica Moldova. Acestea sunt adaptate cerințelor pieței muncii, având ca scop facilitarea angajării viitorilor specialiști. La aceste programe s-au înscris 319 studenți, dintre care 134 la licență și 185 la master. Universitatea Tehnică a Moldovei a atras cei mai mulți studenți, în special pentru disciplina „Știința datelor”. De asemenea, Banca Mondială a sprijinit modernizarea a 63 de programe din șapte instituții, contribuind astfel la o mai bună pregătire a tinerilor pentru piața muncii. Proiectul este implementat de Ministerul Educației și Cercetării și vizează îmbunătățirea infrastructurii educaționale.
Sindicatele acuză Guvernul de negocieri secrete cu FMI și Banca Mondială în contextul tergiversării publicării Hotărârii de Guvern privind salariul minim. CNS Cartel Alfa susține că acest lucru indică intenția de a îngheța salariul minim și că planul bugetar pe termen mediu 2025-2031 nu a fost dezbătut public, omisând măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar. De asemenea, sindicatele subliniază lipsa transparenței decizionale și nevoia de respectare a dialogului social, mai ales în perioada electorală. Această situație este agravată de deficitul crescut și de scăderea colectării veniturilor la buget.
Banca Mondială și FMI își propun să colaboreze cu noua administrație Trump pentru a sprijini țările în dezvoltare afectate de schimbările climatice. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, și directorul FMI, Kristalina Georgieva, și-au exprimat încrederea că sectorul privat din SUA va continua să investească în soluții ecologice. Summitul ONU COP29 vizează strângerea de fonduri pentru tranziția globală către surse de energie mai curate. Deși Trump ar putea retrage SUA din eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice, oficialii internaționali rămân optimiști în privința colaborării și a investițiilor în energie regenerabilă, chiar și în statele controlate de republicani. sursa
Florin Spataru a subliniat importanța dezvoltării capacității Portului Constanța ca hub industrial în sectorul chimic. El a menționat că investiția necesară ar putea depăși 1,5 miliarde euro, dar a accentuat că strategia națională pentru independența economică trebuie să fie prioritară. Spataru a evidențiat că România este percepută de mari jucători internaționali ca un centru industrial, în special în chimie, și a menționat inițiativa de a semna un memorandum cu Asociația Europeană a Producătorilor de Chimicale. De asemenea, a anunțat un proiect denumit Green Deal Industrial Plan, realizat în colaborare cu Banca Mondială, care va stabili o strategie energetică pe termen lung, esențială pentru decarbonizarea industriei românești până în 2050. Această tranziție necesită implicarea statului și colaborarea cu actorii din piață pentru a crea un document practic care să ghideze România în acest proces.
Primăria Oradea anunță o birocrație mai redusă decât în Debrecen, conform unui raport al Băncii Mondiale. Studiul analizează etapele necesare pentru înființarea și dezvoltarea unei afaceri, evidențiind că în Oradea înființarea unei firme durează 6,5 zile, iar obținerea autorizației de construire se face în 53 de zile, comparativ cu 172 de zile în Cluj-Napoca. Timpul pentru obținerea autorizației de mediu este de 38 de zile, mai scurt decât în alte orașe mari din România și Debrecen, unde durează 86 de zile. Accesul la utilități este favorabil, cu 220 de zile pentru racordul electric, în contrast cu 345 de zile în Debrecen. Totuși, durata medie a proceselor în Oradea este de 545 de zile, fiind mai lungă decât în Debrecen. Reprezentanții asociațiilor patronale din Bihor confirmă aceste date, subliniind eficiența Oradiei în atragerea de investitori.
46 de școli din Republica Moldova vor fi renovate energetic cu ajutorul unui împrumut de 50 milioane de dolari de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Parlamentul a ratificat acordul vineri, iar proiectul „Tranziție durabilă prin eficiență energetică în Moldova” va implica investiții în măsuri precum izolarea termică, înlocuirea feronerie și instalarea de panouri fotovoltaice. Proiectul vizează îmbunătățirea condițiilor de studiu pentru aproximativ 46 000 de elevi și reducerea consumului de energie cu până la 65%. De asemenea, 15 milioane de dolari vor fi alocați pentru modernizarea sistemului de alimentare cu energie termică în Chișinău. Proiectul se va desfășura între 2024 și 2029, fiind gestionat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii.
Republica Moldova va beneficia de un împrumut de 50 de milioane de dolari și un grant de 4,5 milioane de dolari pentru renovarea energetică a 46 de școli. Proiectul, intitulat „Tranziție durabilă prin eficiență energetică în Moldova”, a fost semnat pe 8 august 2024 și se va desfășura până în iunie 2029. Din suma totală, 35 de milioane de dolari vor fi alocați modernizării școlilor, iar 15 milioane de dolari vor fi investiți în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din Chișinău, care va include instalarea a aproximativ 300 de puncte termice individuale în instituții publice.
România va primi 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea sistemului de irigații; ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că discuțiile cu Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții vizează o alocare suplimentară. Barbu a subliniat importanța reabilitării celor 2,7 milioane de hectare de teren irigat, afirmând că, până în 2027, se va ajunge la 1,6 milioane de hectare reabilitate. De asemenea, el a menționat realizarea a peste 2.800 de km de canale de irigație, numind acest program „cea mai importantă inițiativă” din sectorul vegetal. Ministrul a participat la Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români, alături de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.
