Poșta Română își propune să dezvolte servicii de curierat în Balcani și Europa de Est, având în vedere că, în prezent, deține o cotă de piață de sub 5% pe acest segment în România. Directorul companiei, Valentin Ștefan, a declarat că România este bine deservită de companii puternice, dar obiectivul Poștei este să îmbunătățească infrastructura logistică, în special în vamă, pentru a putea procesa un volum mai mare de colete, în special din China. Acesta a menționat că, în prezent, vama română poate procesa maxim 15.000 de colete pe zi, în condițiile în care din afara Uniunii Europene vin între 500.000 și 800.000 de colete zilnic. De asemenea, a anunțat că oficiile poștale vor fi desființate treptat, fără a preciza un termen exact.
Eurelectric, organizația principală a industriei energetice din UE, susține că exporturile de energie către Ucraina au avut o influență minoră asupra creșterii prețurilor angro din Balcani, inclusiv România. Analiza arată că majorarea prețurilor din vară a fost cauzată în principal de cererea crescută de energie pentru răcire, scăderea producției hidro și nucleare, și lipsa de flexibilitate în sistem. De asemenea, premierul Greciei a cerut măsuri urgente pentru a aborda explozia prețurilor în Europa Centrală și de Est, acuzând atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Eurelectric a evidențiat o scădere a prețurilor medii angro în regiune, în urma diminuării cererii și creșterii producției de energie din surse regenerabile. În contrast, prețurile din Germania au atins valori record din cauza scăderii producției eoliene, ceea ce a dus la scumpiri și în țările vecine.
Serbia își întărește constant forțele armate, reintroducând serviciul militar obligatoriu și achiziționând armament modern. Președintele Aleksandar Vucic a justificat această decizie prin amenințările externe, subliniind necesitatea unei armate puternice. Serbia se află pe primul loc în Balcani în clasamentul Global Firepower, având un arsenal diversificat, inclusiv avioane de luptă Rafale și tancuri T-72. În plus, Serbia își extinde forțele speciale prin programul „Proiect 5000”, care preconizează formarea a 5.000 de comando-uri. Aceste mișcări au stârnit temeri în rândul vecinilor, care se tem de o posibilă escaladare a tensiunilor în regiune. În contextul geopolitic actual, Serbia își caută sprijinul în relațiile cu Rusia, China și Occident, ceea ce complică și mai mult situația din Balcani.
Serbia își dezvoltă un program ambițios de înarmare pentru forțele armate, achiziționând avioane de luptă franceze Rafale și elicoptere de atac rusești. De asemenea, a cumpărat sisteme de apărare aeriană chineze și drone iraniene, ceea ce a generat îngrijorări în rândul țărilor vecine. Conducerea sârbească promovează o viziune a unei „Lumi sârbe”, similară cu conceptul de „Serbie Mare”, care a fost bine primit de sârbi din Kosovo și Bosnia. Aceste acțiuni, alături de desfășurări militare la granița cu Kosovo, sugerează o intensificare a tensiunilor în regiune, iar reacțiile internaționale, inclusiv din partea SUA și NATO, au fost rapide și ferme.
Serbia își întărește forțele armate prin achiziții masive de echipamente militare, inclusiv avioane Rafale și drone iraniene, ridicând întrebări despre intențiile sale expansioniste. Conducerea de la Belgrad promovează conceptul de „Lumea sârbă”, o viziune care reamintește de „Serbia Mare” a lui Slobodan Miloșevici, având susținere din partea sârbo-kosovarilor și sârbo-bosniacilor. Această militarizare are loc într-un context de tensiuni crescute, cu acumulări de trupe la granița cu Kosovo și atacuri paramilitare, provocând reacții rapide din partea SUA și NATO. De asemenea, liderul sârbo-bosniac Milorad Dodik își continuă planurile de secesiune, ceea ce ar putea duce la un nou conflict în regiune, mai ales în contextul alegerilor din SUA.
Limba aromână, strâns înrudită cu limba română, se vorbește în sud-estul Europei. Aceasta este utilizată în special în Albania, Macedonia de Nord, România, Bulgaria și Grecia, având influențe din limbile vecine, precum greaca și albaneza. Deși nu are statut național, aromâna este recunoscută ca limbă minoritară în aceste țări, fiind vorbită de sute de mii de aromâni. Tradițiile aromânilor sunt bogate, iar nunțile și nașterile sunt evenimente esențiale, fiecare având obiceiuri specifice, cum ar fi pregătirile comune ale familiilor și ritualurile legate de naștere, care respectă datinile creștine.
